Trei-patru luni este perioada minima in care s-ar putea face simtita o crestere a dobanzilor pentru economiile in lei, ajunse la minime istorice. Cat de importanta va fi insa aceasta majorare? Si cat ar trebui sa fie dobanda pentru a asigura deponentilor macar un castig minim?

In urma  cu cativa ani traiam binisor din dobanda lunara pe care o aveam la depozite", spune cu amaraciune, un client al unei mari banci. Fata de perioada ‘98-’99, cand bancile remunerau cu peste 40% depozitele in lei (41,3% la finele lui 1999, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei), situatia s-a schimbat acum radical. Scaderea accentuata a dobanzilor pe care bancherii le platesc pentru economiile in lei a transformat depozitele bancare dintr-o investitie sigura (e adevarat, cu castig moderat) intr-un simplu si banal seif.

Din randamentul deja mic al banilor plasati la banca cu dobanzi ce nu depasesc la multe banci 5-7% pe an "musca" inflatia, dar si impozitul pe dobanzi (ce va fi majorat de la anul la 16%), precum si comisioanele incasate de banci. Cat ar trebui insa sa fie dobanzile pentru ca deponentii sa aiba macar un minim castig din plasarea economiilor intr-o banca? Si cat de repede ar putea aparea o crestere?

Calculul e relativ simplu: pentru a aduce cat de cat castig, dobanda incasata pentru banii plasati la banca ar trebui sa depaseasca rata inflatiei. Pentru 2005, tinta de inflatie stabilita de banca centrala este de 7,5% plus sau minus un punct, adica undeva in intervalul 6,5-8,5%. O tinta pe care guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu repeta constant ca va reusi sa o atinga.

Analistii sunt insa ceva mai sceptici decat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, si vad o multime de motive pentru care tinta ar putea fi depasita. "O inflatie chiar de 8,5% poate fi pusa in pericol avand in vedere variabilele ce o induc", spun reprezentantii UniCredit.

Alinierea preturilor de consum la utilitati la cele practicate in Uniunea Europeana, inundatiile din acest an, care vor face ca aportul agriculturii in Produsul Intern Brut sa fie negativ, recentele masuri de politica monetara ale BNR sunt doar cateva din ele. "Toate aceste pot cauza o inflatie mai mare de 8-8,5%", adauga bancherii de la Unicredit. Dar randamentul unui depozit trebuie calculat in functie de inflatia viitoare, si nu privind in trecut - au tot repetat bancherii si oficialii bancii centrale in fata comentariilor dure despre randamentul negativ al economiilor. Judecata are logica, dar in momentul de fata, nici chiar privind in viitor, randamentul unui depozit in lei nu mai e pozitiv. Chiar si luand in calcul o inflatie de 5% pentru anul viitor, cum spune tinta bancii centrale, un depozit cu dobanda de 5-6% pe an aduce castig zero.

Asta neluand in calcul si comisioanele bancii sau impozitul pe dobanzi. Media dobanzilor pe sistem platite la depozitele in lei a coborat in septembrie la 6,4%, potrivit bancii centrale. In piata insa, plaja dobanzilor este mare si nu lipsesc nici situatiile in care dobanda pentru un depozit in lei pe un an coboara la 2,5-3%.

Astfel ca si pentru depozitele care se constituie in prezent, cu scadenta in viitor, "dobanda reala ramane cu siguranta negativa", admite Ciprian Mihai, dealer la Volksbank. Si asta desi tendinta de dezinflatie face ca randamentul lor real sa fie ceva mai bun decat daca l-am calcula cu rata inflatiei actuale. Efectele nu au intarziat sa apara, iar bancherii semnaleaza o reducere a depozitelor in lei. "Si noi am inregistrat ca si alte banci o scadere in marime absoluta a depozitelor in lei, ca urmare a scaderii dobanzilor pasive", spun reprezentantii de la Unicredit. Unde se duc banii care nu mai merg in seifurile bancilor? Direct in consum, spun analistii fara sa ezite.

Iar acest lucru nu s-ar schimba prea mult nici daca dobanzile ar mai creste cu un procent doua, in opinia lui Dorin Badea, dealerul sef de la Bancpost. "Romanii se afla acum intr-o spirala accelerata venituri-consum", spune Badea - economisirea si stimularea ei nu sunt foarte mult legate de rata dobanzii, spune el, pentru ca traim intr-o crestere economica accelerata in care oamenii vor sa consume si sa-si creasca nivelul de trai.

Iar "gradul de indatorare nu este foarte mare si e normal ca lumea sa fie orientata catre consum".

Admite insa ca, la nivelul de 4-5% pe an, dobanzile au ajuns aproape de palierul minim, iar acesta va mai ramane acceptabil, atat pentru banci cat si pentru populatie, "doar pentru urmatoarele 1-3 luni". Despre o "reasezare a dobanzilor pe un trend ascendent" pana la un nivel superior ratei inflatiei de anul viitor vorbesc si bancherii de la Unicredit. In opinia acestora, descurajarea in continuare a economisirii, pe o perioada mai lunga de cateva luni va genera o dinamica accelerata a consumului intern. Adica ultimul lucru pe care si-l doreste acum Banca Nationala a Romaniei, confruntata cu riscul unor derapaje majore ale indicatorilor macroeconomici.

Si totusi, "banca centrala mizeaza pe o anumita inflexibilitate comportamentala a populatiei", este de parere Ciprian Mihai, dealer la Volksbank.

El crede ca BNR si guvernatorul Mugur Isarescu mizeaza pe faptul ca dobanzile real negative vor duce numai intr-o masura mica la scaderea economisirii si, implicit, la aparitia unor fenomene negative precum cresterea consumului si a inflatiei.

Si totusi, o astfel de politica a dobanzilor real negative nu mai poate dura mai mult de jumatate de an, crede Bogdan Mihoc, directorul Trezoreriei HVB Bank. "Chiar mai mult, consider ca ea va avea efecte negative in 2006." Ce ar putea insa determina o crestere a dobanzilor la depozite?

In fata acestei intrebari, bancherii arata cu totii cu degetul catre banca centrala. Daca creditele in lei vor creste, iar banca centrala isi va atinge astfel obiectivul deturnarii romanilor de la valuta, "probabil ca va incepe sa sterilizeze mai mult din lichiditatea de pe piata", spune Badea de la Bancpost. In aceasta situatie, el vede posibila o crestere a dobanzilor la depozite pana la un nivel de 5-6% - "adica un nivel real pozitiv minim".

Scaderea accelerata a dobanzilor a fost o consecinta directa a masurilor luate de banca centrala in ultima perioada. Practic, pentru a-i obliga pe bancheri sa reduca dobanzile la creditele in lei, BNR a lasat pe piata un surplus de bani, sterilizand doar o mica parte din excedent.

"Bancile au transferat la clienti costurile care le-au crescut din cauza politicii BNR de schimbare a creditelor din valuta in lei", este de parere Dragos Cabat, presedintele CFA. Si, pentru ca bancile "trebuie sa isi pastreze un spread de minim 3-4% intre dobanzile la credite si cele la depozite", explica el, nici in viitor "nu vad dobanzi la depozite mai mari de 6,5-7%".  Pana de curand, politica BNR a fost de a steriliza numai o mica parte din lichiditatea din piata, lasand practic in banci sa "balteasca" un exces de lichiditate de "vreo 20 de miliarde de RON", explica Badea. La finele saptamanii trecute, banca centrala a anuntat totusi o schimbare, cel putin partiala, a politicii sale, decizand sa atraga volume mai mari de la bancile comerciale prin operatiunile de sterilizare.

Interventiile BNR, care a atras de la bancile comerciale doar joia trecuta 6,25 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), adica peste 85% din oferta lor, nu vor determina insa o crestere a dobanzilor pasive, in opinia presedintele CEC, Eugen Radulescu, citat de agentia Mediafax. "Un astfel de efect poate fi atins numai daca banca centrala atrage volume foarte mari de lichiditate".

Lucrurile s-ar mai putea schimba totusi in timp, este de parere Dragos Cabat. El spune ca, mai ales in cazul bancilor mai mici, excesul de lichiditate ar putea seca destul de repede, iar acestea vor avea din nou interes sa atraga depozite, crescand dobanzile.

"Evolutia dobanzilor la depozite este in stransa legatura cu politica monetara", subliniaza si Mihail Ion, analist la Raiffeisen. In opinia sa, impulsul pentru o crestere a dobanzilor va veni tot dinspre BNR, asa cum s-a intamplat si in cazul scaderii.

"Suntem intr-o perioada de incertitudine, iar BNR va mai avea nevoie de timp pentru a observa efectele politicii actuale." Cel mai probabil pana in primavara anului viitor BNR va fi pusa in situatia sa reactioneze, crede Ion, insa majorarea de dobanzi are toate sansele sa fie una moderata, "de 1-2 puncte fata de nivelul actual".

Dar banca centrala nu va interveni daca nu va fi confruntata cu derapaje majore, crede Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro. In opinia sa, daca nu va aparea o depreciere majora a monedei nationale sau nu va creste inflatia atat de mult incat sa fie amenintat chiar procesul de dezinflatie, banca centrala nu va interveni. "Banca centrala pare sa aiba mai degraba o atitudine reactiva, si nu proactiva", spune Radu Craciun.

In opinia sa, pentru urmatoarele trei luni, dobanzile la depozitele in lei nu se vor schimba prea mult fata de momentul de fata, dar pe un termen mai lung "sansele unei ajustari sunt mai mari".

Cat de mare va fi aceasta ajustare e greu de anticipat. Cu siguranta insa ajustarea va fi in sus, chiar daca doar cu cateva procente. Daca nu din alt motiv, macar pentru ca in jos nu prea mai este unde.