Printre cele mai afectate ecostisteme vor fi cele din pădurile amazoniene, recifurile de corali sau zonele arctice, care, odată cu declanşarea unui astfel de scenariu, vor dispărea. Dispariţia mai multor specii de insecte va avea la rândul său efecte catastrofale, ducând la scăderea producţiei de alimente, ducând la creşteri masive ale costurilor, imposibil de suportat de milioane de oameni, iar lipsa apei este trecută, de asemenea, pe listă.

Peste 141 de milioane de oameni sunt expuşi în mod curent la aerul poluat, potrivit raportului „Statutul aerului 2019” al American Lung Association. Raportul indică faptul că numărul persoanelor afectate este cu peste 7 milioane mare faţă de anul precedent, potrivit USA Today. Pe măsură ce schimbările climatice continuă să provoace gaze cu efect de seră, poluarea cu ozon - unul dintre cel mai puţin controlaţi şi cei mai periculoşi poluanţi - se înrăutăţeşte. Deoarece comunităţile cu venituri mici tind să se situeze lângă districtele industriale, autostrăzi şi centrale electrice, locuitorii acestor comunităţi sunt adesea expuşi la cele mai înalte niveluri de poluare. Persoanele care inhalează particulele de gaze toxice prezintă un risc considerabil mai mare de îmbolnăvire, iar cei care suferă de astm, boli pulmonare cronice şi diabeticii, precum şi persoanele în vârstă şi cele foarte tinere sunt în pericol şi mai mare. Alte riscuri pentru sănătate includ apariţia unor dificultăţi ale căilor respiratorii şi boli cardiovasculare. 

Anul trecut, raportul interguvernamental al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a arătat că naţiunile din întreaga lume trebuie să reducă rapid utilizarea combustibililor fosili pentru a menţine creşterea temperaturilor globale sub 1,5 grade Celsius. Acest proces ar trebui să înceapă acum şi să se desfăşoare în următorii 20 de ani, altfel efectele ignoranţei vor fi ireversibile.