Ideea că autostrada A7, Ploieşti-Suceava, va contribui prea puţin la dezvoltarea economică a Moldovei dacă nu va fi însoţită şi de A8,  Iaşi-Târgu Mureş, prinde în mod surprinzător tot mai multă putere la Iaşi, după cum a reieşit ca urmare a unei dezbateri despre dezvoltarea economică şi financiară a regiunii de nord-est găzduite de ZF în această săptămână în „capitala” Moldovei.

Oamenii de afaceri din Iaşi spun că au nevoie în primul rând de o legătură cu Occidentul, nu cu Bucureştiul. Ieşenii şi-au lungit gâtul tot privind peste gardul celor două rânduri de munţi spre Occident şi aşteaptă cu nerăbdare breşa care să le permită accesul mai rapid pentru mărfuri şi pentru oameni spre vest.

E de înţeles această frustrare faţă de alte metropole precum Cluj sau Timişoara, deja legate pe autostradă de ani buni de partea „cealaltă”. Însă vestea bună este că spre deosebire de acum 20 ani, perioada de dinaintea de aderarea la UE, modelul economic de creştere al României prin investiţii străine directe s-a schimbat, aşa încât axa nord-sud a autostrăzii A7, care va fi gata în doi ani, va avea o importanţă suficient de mare, dacă nu mai mare decât viitoarea A8, pentru dezvoltarea regiunii de nord-est.

Modelul s-a schimbat sub influenţa a doi factori. În primul rând, investitorii străini industriali pe care i-ar aştepta Moldova să folosească A8 nu mai sunt la fel de aprigi ca în perioada 2003-2008. De 2-3 ani, investiţiile străine directe cresc doar pe baza creditelor intragroup şi a profitului reinvestit. Capitalul social subscris nou este negativ de fapt, fiind depăşit de retragerile de profit. Industria germană, principalul investitor în capacităţi în vestul României, traversează o perioadă dificilă din cauza deconectării de la energia ieftină din Rusia, a competiţiei cu China şi în general este destul de dezorientată pentru a mai căuta extindere în următorii ani.

În al doilea rând, autostrada A7 vine într-o zonă foarte densă din punctul de vedere al populaţiei şi al dezvoltării economice. În mod normal aceasta ar fi trebuit să fie a doua autostradă, A2. Nu degeaba DN 2 este Bucureşti-Iaşi. Judeţul Iaşi are 1 milion de locuitori, fiind cel mai populat judeţ din România. La o cifră de afaceri de 500 miliarde de euro, jumătate reprezentată de companii cu capital privat românesc, adică 250 miliarde de euro, şi la un profit de 10%, firmele româneşti au de investit în fiecare an 25 miliarde de euro.

Finalizarea A7 va fi ca şi apariţia unei artere noi de circulaţie pentru mărfuri, servicii şi oameni care va accelera businessul intraregional. De aici va veni cea mai mare creştere pentru Iaşi şi toate judeţele din Moldova: pur şi simplu din comunicarea între judeţe. Capitalul abia aşteaptă să se dezvolte regional, comerţul să accelereze şi resursele să-şi găsească cea mai bună utilizare.

Nu mai aşteptaţi scăparea de la alţii, că nu o să vină. Sau dacă vine, vine insular şi aşa cum vine aşa şi pleacă. Doar mobilizarea resurselor locale prin punerea de valoare adăugată peste materiile prime agricole, peste resursele naturale este cea care aduce creştere solidă şi dezvoltare adevărată, pe termen lung. Autostrada este să mergem de la la noi la noi întâi, mai vedem după ce mai facem cu alţii. Mai bine creşti puţin câte puţin, punând resursele la treabă şi acumulând cunoştinţe.

Cu noua autostradă A7, Iaşiul va deveni cu adevărat oraşul lider al regiunii Moldova, rol pe care deocamdată nu-l are. În aceste zile spre exemplu, ziarele internaţionale scriu despre referendumul de aderare la UE a Moldovei, nu a Republicii Moldova, cum ar fi corect. De ce? Pentru că în România nimeni nu are grijă să vorbească mai mult de Moldova ca regiune a ţării, soră cu Republica Moldova. Nu există nicăieri, în titulatura nici unei instituţii oficiale din România, din Iaşi, cuvântul Moldova. Bine că măcar că există hotel Moldova şi Filarmonica Moldova. Mulţi străini, chiar înalţi oficiali, sunt surprinşi să afle că există o Moldovă şi în România.

Pentru România este o miză uriaşă să afirme la nivel internaţional că jumătate din Moldova este la noi şi cealaltă este de fapt Republica Moldova.  Este de fapt dovada românităţii Republicii Moldova.

Diverşi oficiali ai UE vizitează în aceste zile Republica Moldova, dar acolo nu sunt şi românii permanent, ca un far călăuzitor spre UE. Statele baltice şi cele nordice au avut grijă să-şi facă un format nordic, România de ce nu poate pur şi simplu să facă un format 1Ă1 cu Republica Moldova cu sediul la Iaşi? Cine vine să meargă la Chişinău pe la Bucureşti şi Iaşi ar trebui să o facă.

În 2008, Grecia a făcut un scandal imens la summitul NATO de la Bucureşti privind accesul Macedoniei în NATO şi până aceasta nu şi-a schimbat numele în Macedonia de Nord nu i-a acceptat aderarea la NATO. În acest fel, şi-a respectat istoria, pentru că există şi în Grecia de Nord regiunea Macedonia.

România nu vrea ca Republica Moldova să se numească Republica Moldova de Est. Dar ar fi cazul să cerem oricui vrea să se refere la statul Republica Moldova să-i spună Republica Moldova şi nu doar Moldova. Este bine şi pentru Moldova din România, şi pentru Moldova de peste Prut ca Europa să ştie că cele două regiuni sunt surori. Iar autostrada A7 va contribui la fel de mult la dezvoltarea economică şi pentru Moldova, şi pentru Republica Moldova, pentru că au resurse şi oameni care să le ridice. Şi vor veni şi banii.