Stefan Hell: A fost o uşurare imensă să plec din România, unde nu îţi era permis să spui ce crezi
Cercetătorul de origine română Stefan W. Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie, spune într-un interviu acordat publicaţiei germane Süddeutsche Zeitung că a fost "o uşurare imensă" să plece la sfârşitul anilor 1970 din România, "o ţară comunistă, în care nu îţi era permis să spui ce crezi".
Cercetătorul Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, s-a născut pe 23 decembrie 1962, în România, la Arad, şi este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.
Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetăţean german şi a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg (Germania) în 1990. Stefan Hell a plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, urmat în Timişoara, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen.
În publicaţia germană Süddeutsche Zeitung, reporterul cotidianului spune că Stefan W. Hell este un şvab din Banat, care a părăsit România la sfârşitul anilor 1970.
Întrebat cum i-a fost afectată viaţa în urma mutării sale în Germania, Stefan W. Hell a spus că probabil nu poate fi înţeles fără a fi cunoscut acest context al vieţii sale.
"Provin dintr-un mic sat din România şi am venit în Germania la vârsta de 15 ani. Înainte de asta am stat la Timişoara şi, ca o coincidenţă, am urmat acelaşi liceu ca şi Herta Müller, laureată a premiului Nobel pentru literatură. Ea este puţin mai mare decât mine", a spus Stefan W. Hell.
Totodată, întrebat cum a fost pentru el sosirea în Germania la sfârşitul anilor '70, Stefan W. Hell a spus: "A fost o uşurare imensă. România era o ţară comunistă, în care nu îţi era permis să spui ceea ce crezi. Şi a fost minunat să trăiesc într-o ţară care avea ca limbă oficială limba mea maternă. Acasă vorbeam în germană şi mă simţeam cetăţean german".
Totuşi, cercetătorul Stefan W. Hell spune că şi-a dat seama rapid, după ce s-a mutat în oraşul Ludwigshafen cu familia sa, că şcoala pe care a urmat-o la Timişoara este una foarte bună, studiile urmate în România permiţându-i să aibă cunoştinţe puţin mai avansate decât colegii săi din Germania.
Totodată, cercetătorul Stefan W. Hell a spus că, deşi ştia că cercetările sale sunt foarte importante, nu se aştepta să primească premiul Nobel.
Pe de altă parte, miercuri, într-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetătorul de origine română spune că revizuia datele unei lucrări ştiinţifice în momentul în care a aflat vestea că a câştigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner.
Invitat să descrie reacţia iniţială pe care a avut-o în momentul anunţului oficial făcut de Academia regală de ştiinţe din Suedia, Stefan W. Hell a spus: "A fost o surpriză totală, nu-mi venea să cred. La început, am crezut că putea fi vorba de o farsă, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a făcut anunţul oficial, n.r.) şi mi-am dat seama că mai erau şi alţi oameni în jurul lui, iar el a spus că va confirma informaţia prin e-mail şi aşa mi-am dat seama că este ceva serios. La început, nu-mi vedea să cred, dar, apoi, am înţeles treptat că era adevărat".
După aceea, Stefan W. Hell spune că a terminat de citit paragraful la care se oprise şi abia apoi a telefonat soţiei şi câtorva buni prieteni.
Stefan Hell este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.
Cei trei cercetători care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, au fost premiaţi pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie", potrivit comitetului Nobel.
Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de "golire prin emisie stimulată" (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro