Lungmetrajul "Sunt o babă comunistă" - o adaptare după romanul omonim scris de Dan Lungu, primit cu entuziasm de critică la apariţia sa în 2007 şi tradus în peste 10 limbi străine - abordează cu umor negru situaţiile din România postcomunistă, în care fondul de instabilitate socială duce, în cazul celor în vârstă, la nostalgia pentru regimul comunist şi, în cazul tinerei generaţii, la exil autoimpus.

Filmul a fost prezentat, vineri seară, la un cinematograf al Irish Film Institute. Înainte de începerea proiecţiei, ambasadorul României în Irlanda, Manuela Breazu, şi directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Londra, Dorian Branea, au susţinut două alocuţiuni, mulţumindu-le celor prezenţi pentru participarea la evenimentele derulate până în prezent de ICR.

Construit pornind de la subiectul romanului, filmul se bucură de o distribuţie formată din actori de prestigiu: Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Collin Blair, Anca Sigartău, Valeria Seciu, Tania Popa, Coca Bloos, Mircea Andreescu, Mihai Gruia Sandu şi Alexandru Potocean

După încheierea proiecţiei de vineri, Stere Gulea, care a participat la o sesiune de întrebări şi răspunsuri, a subliniat: "Fie că scriem o carte sau facem un film, dorinţa noastră, pariul nostru cel mai mare este să facem ca personajele să fie adevărate, să credem în ele".

Cerându-i-se să vorbească despre unul dintre personajele din film care se mândreşte cu istoria României, dar nu cu cea din perioada comunistă, Stere Gulea a precizat că aceasta era istoria pe care oamenii au învăţat-o în şcoală. "Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu, Decebal, se făceau filme cu aceste personaje. (...) Şi la ora actuală există un slogan într-o campanie electorală care sună "Mândri că suntem români". (...) Eu sunt mândru că sunt român, am destule motive, dar, dacă mă bat prea tare cu pumnul în piept, încep să mă suspectez", a spus Gulea.

Regizorul a mai spus că încearcă prin filmele sale să arăte lucrurile de care românii să fie încântaţi. "Umanitatea, căldura, dragostea care poate să existe între oameni, faptul că un cuplu, şi după 40 de ani de convieţuire, poate să aibă tandreţi, mi s-a părut mai important decât disputa pro sau contra comunismului. În ultimă instanţă, este vorba despre viaţa unor oameni, cu limitele lor, şi e şi viaţa mea într-o măsură", a spus acesta.

Despre personaje, acesta a menţionat că transferul de amintiri între el şi acestea a fost inevitabil. "Sunt şi ale mele. Sunt colorate de stările mele", a mai spus Stere Gulea.

Cineastul a mai precizat că, la vârsta sa, este mult mai importantă experienţa oamenilor decât componenta politică a unui film. "Am văzut ce este şi cu politica. Din păcate, nu am o părere prea bună despre politică, deşi ne influenţează teribil viaţa. Nu îmi plac politicienii", a mai spus regizorul.

"Nu suficient de sofisticat încât să placă şi criticilor", a spus Stere Gulea, după ce unul dintre participanţii la vizionarea de la Irish Film Institute i-a spus cineastului că "Sunt o babă comunistă" este un film "sofisticat" şi "corect". "Sunt la o vârstă profesională când mă interesează mai mult o atitudine onestă faţă de o realitate decât ce o să spună criticii, nu mă interesează până într-acolo încât să mint", a completat Gulea.

Fiind întrebat cât de greu se face film în România, Gulea a precizat că este "dificil peste tot". "Filmul se face greu, mai ales că nu ştii ce iese la final. E greu din punct de vedere financiar, nu sunt surse de finanţare şi nici nu este o afacere. Cine bagă bani ca să-i piardă pentru plăcerea unuia ca mine? E o distracţie scumpă", a mai spus Stere Gulea.

La finalul sesiunii de întrebări şi răspunsuri, Stere Gulea a precizat că îi iubeşte pe cei doi actori principali, apreciind că fără cei doi lungmetrajul nu ar fi fost cel lansat în cinematografe.

Totodată, unul dintre spectatori l-a întrebat pe cineast în ce măsură a încercat o radiografie a psihicului românilor, ce este "un pic schizofrenic în ceea ce priveşte trecutul său comunist " şi în ce măsură a vrut să impună o valenţă educativă. În acest context, Stere Gulea a precizat că nu îi place psihanaliza. "Dar am avut o ambiţie cam naivă, am vrut să-i împac pe români cu ei", a completat acesta. "Românii se detestă pe ei foarte tare şi mă întristează foarte tare lucrul acesta. (...) Sigur că e naivitate din partea mea, dar am riscat şi eu", a mai spus Gulea.

Totodată, ambasadorul României în Irlanda, Manuela Breazu, a declarat pentru MEDIAFAX că această primă ediţie a Zilelor Culturii Române în Dublin a avut un mare impact în capitala irlandeză. "Percepţia autorităţilor irlandeze, vorbim despre asta în primul rând, pentru că eu mă aflu în Irlanda de aproape un an şi am avut un program intens de vizite de prezentare şi am avut ocazia să mă întâlnesc cu diferiţi oficiali, la fiecare discuţie, fără excepţie, a fost invocată comunitatea română şi mi-am prezentat tezele mandatului meu şi am spus că una dintre ele este şi asigurarea vizibilităţii, protecţiei consulare, promovarea imaginii României şi apropierea de comunitatea română. În toate discuţiile au existat numai aprecieri la adresa comunităţii de români", a mai spus aceasta. Mai mult, ambasadorul a precizat că una dintre cele mai eficiente metode de promovare a României este prin cultură.

Zilele Culturii Române la Dublin, care au debutat marţi şi se vor încheia pe 25 octombrie, constituie un program cultural amplu, care urmăreşte să pună în evidenţă, pentru publicul irlandez, o Românie a reuşitelor culturale în domeniul muzicii, filmului, teatrului, reflecţiei intelectuale, literaturii şi artelor vizuale.

Programul este organizat de Institutul Cultural Român din Londra, în parteneriat cu Ambasada României în Irlanda, cu sprijinul Teatrului Bulandra, Galeriei Galateca din Bucureşti, Reprezentanţei Comisiei Europene în Irlanda, Orchestrei Radioteleviziunii Irlandeze, Bibliotecii Naţionale a Irlandei, Trinity College, Institutului de Film Irlandez, Centrului de Proiecte Artistice Dublin şi Clubului "The Mercantile".

Protagonişti ai Zilelor Culturii Române sunt artişti de circulaţie internaţională şi intelectuali de prim rang, atât români, cât şi irlandezi: regizorul Stere Gulea, compozitorul Shaun Davey, Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, regizorul de teatru Felix Alexa, actorii Oana Pellea, Răzvan Vasilescu şi Gabriel Spahiu, istoricul Adrian Cioroianu, scriitorul şi animatorul cultural Peter Hurley, poetul Ioan Es. Pop, regizorul Dieter Auner, DJ Nico de Transilvania, curatoarea Roxana Gibescu şi Corul Bărbătesc de la Facultatea de Teologie a Universităţii din Sibiu.