Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ia în considerare Strategia educaţiei şi formării profesionale Europa 2020, care conturează cadrul pentru cooperarea europeană în domeniu, stabileşte obiective strategice pentru deceniul 2010-2020, incluzând formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă, pentru ca sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile şi flexibile, adaptate necesităţilor pieţei forţei de muncă.

Potrivit ţintelor strategice (benchmarks) pentru anul 2020, în medie, cel puţin 15% dintre adulţi ar trebui să participe la programele de învăţare de-a lungul vieţii. Tot până atunci, ponderea elevilor cu vârsta de 15 ani, cu competenţe scăzute de citire, matematică şi ştiinţe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%, iar proporţia persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învăţământul terţiar să fie de cel puţin 40%.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România în perioada 2014-2020 mai are ca obiective scăderea abandonului şcolar timpuriu din sistemele de educaţie şi formare, care ar trebui să ajungă sub 10%, iar cel puţin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între patru ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară.

De asemenea, până în 2020, proporţia de absolvenţi angajaţi (cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani), care au părăsit sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referinţă, ar trebui să fie de cel puţin 82% (comparativ cu 76,5% în 2010).

Strategia Europa 2020 se axează pe trei priorităţi: creştere inteligentă - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere durabilă - promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii - promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

Pe baza priorităţilor, strategia UE 2020 defineşte obiectivele principale pentru deceniul 2010-2020, respectiv: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să ajungă la cel puţin 75%; alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; obiectivul "20/20/20": reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990; reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu la maximum 10% şi creşterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii superioare la cel puţin 40 în 2020; reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie.

Comparativ cu media europeană şi ţintele asumate de România pentru 2020, rata abandonului şcolar timpuriu în România era de 17,3% în 2013, faţă de media europeană de 12%, fiind una dintre cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcţia ţintei naţionale, de 11,3%, pentru 2020.

Ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar a înregistrat un progres bun în direcţia ţintei naţionale, de 26,7% pentru 2020, cu o creştere de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013, dar sub ţinta la nivel european (din stategia UE 2020) de 40%, în timp ce media europeană în 2013 a fost de 36,9%.

În proiect se mai arată că România continuă să se situeaze pe penultimul loc între ţările europene participante în programul PISA.

În ciuda unui progres bun înregistrat faţă de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanţi la testele PISA din anul 2012, indică ponderea foarte ridicată a celor cu competenţe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) şi ştiinţe exacte (37,3%), în condiţiile în care media europeană, în acelaşi an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică şi 16,6% la ştiinţe, iar ţinta propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.

Rata de ocupare a absolvenţilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, la cel mult trei ani de la absolvire, a cunoscut o evoluţie descrescătoare după anul 2009, au mai arătat iniţiatorii Strategiei.

În cazul absolvenţilor de învăţământ secundar superior, rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenţilor de învăţământ superior. Cu o rată a ocupării absolvenţilor de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educaţie, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ţinta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.

Pe ansamblul populaţiei active, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (faţă de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ţinta de 70% propusă la nivel naţional pentru anul 2020, se mai arată în Strategie.

De asemenea, rata de participare a adulţilor în programe de formare pe parcursul întregii vieţi a fost, în 2013, de 2%, mult sub valoarea europeană de 10,5% şi ţinta de 12% propusă de România pentru 2020.