Studiul, realizat pe aproape 6.500 de angajaţi cu responsabilităţi de birou, a constatat că bărbaţii care se simţeau stresaţi la locul de muncă aveau un risc de până la două ori mai mare de a dezvolta boli de inimă decât colegii lor care erau mai mulţumiţi la locul de muncă, potrivit yahoo news.

În unele cazuri, problema a luat forma „stresului la locul de muncă", ceea ce înseamnă că angajaţii se simţeau presaţi să performeze, dar nu aveau prea multă putere asupra modului în care să îşi facă treaba.

În alte cazuri, problema principală a fost „dezechilibrul efort-recompensă", care se întâmplă când angajaţii simt că eforturile lor nu sunt răsplătite în mod adecvat, fie prin plată, promovare, recunoaştere sau un sentiment de împlinire.

Bărbaţii care au raportat oricare dintre aceste tipuri de stres la locul de muncă au avut cu aproximativ 50% mai multe riscuri de a dezvolta boli coronariene în următorii 18 ani, comparativ cu bărbaţii care sunt mai „fericiţi” la locul de muncă.

Apoi au fost bărbaţii care au menţionat ambele tipuri de stres la locul de muncă: riscul lor de boli de inimă a fost dublu faţă de omologii lor de sex masculin care nu au raportat niciuna dintre cele două probleme de la locul de muncă.

Cu toate acestea, nu s-a observat un efect similar în rândul femeilor.

Cercetătorii au declarat că rezultatele nu dovedesc că stresul de la locul de muncă îşi pune amprenta asupra inimii bărbaţilor sau că nu dăunează femeilor. Dar există o mulţime de motive pentru care stresul la locul de muncă ar putea contribui la bolile de inimă.

În primul rând, stresul cronic poate afecta direct sistemul cardiovascular, a declarat Mathilde Lavigne-Robichaud, cercetătorul principal.

„Stresul de la locul de muncă şi dezechilibrul efort-recompensă pot afecta direct inima prin declanşarea unor reacţii fizice care includ o creştere a ritmului cardiac, o tensiune arterială mai mare şi îngustarea vaselor de sânge din inimă", a declarat Lavigne-Robichaud, doctorandă la Centrul de Cercetare CHU de Quebec-Universitatea Laval din Quebec, Canada.

"Acest lucru face ca inima să lucreze mai mult şi poate duce la probleme cu fluxul sanguin şi cu ritmul cardiac, crescând în cele din urmă riscul de boli de inimă", a spus ea.

Stresul de la locul de muncă poate dăuna inimii şi în moduri mai puţin directe.

„Acesta poate interfera cu capacitatea de a mânca bine, de a face exerciţii fizice în mod regulat şi de a găsi timp pentru relaxare", a spus Lavigne-Robichaud.

Dacă este greu să ai un stil de viaţă sănătos, a adăugat ea, acest lucru nu ar face decât să accentueze orice efect direct al stresului asupra sistemului cardiovascular.

Dr. Eduardo Sanchez a fost de acord cu faptul că stresul cronic poate crea probleme sistemului cardiovascular - şi este posibil să fie la fel de dăunător ca obezitatea sau expunerea la fumatul pasiv.

Sanchez, medic şef pentru prevenţie în cadrul Asociaţiei Americane a Inimii, a precizat că noul studiu se adaugă multitudinii de dovezi că locul de muncă poate şi ar trebui să contribuie la promovarea unei bune sănătăţi cardiace.

Constatările se bazează pe aproape 6.500 de lucrători cu guler alb din Quebec care au făcut parte dintr-un studiu de sănătate pe termen lung. La început, în anul 2000, nu sufereau de boli de inimă şi aveau în medie 45 de ani.

În următorii 18 ani, 571 de bărbaţi au avut pentru prima dată un "eveniment" de boală coronariană - cum ar fi un atac de cord sau o durere severă în piept cauzată de arterele inimii blocate. În rândul femeilor, 265 au suferit o complicaţie cardiacă similară.

În general, cercetătorii au constatat că riscul unei viitori boli de inimă a crescut în tandem cu stresul perceput de angajaţi la locul de muncă. Asta după ce au fost luaţi în calcul şi alţi factori, cum ar fi nivelul de educaţie, starea civilă, obiceiurile legate de fumat şi de băutură, precum şi afecţiunile de sănătate, cum ar fi diabetul şi tensiunea arterială ridicată.

Totuşi, legătura a fost observată doar în rândul bărbaţilor. Motivul este neclar.

Cercetătorii au observat că femeile dezvoltă de obicei boli de inimă mai târziu în viaţă decât bărbaţii.

Studiul a fost publicat marţi în revista Circulation: Cardiovascular Quality and Outcomes.