Isărescu, BNR: „Politica BNR este mai degrabă «data dependent». Suntem dependenţi de date, de informaţii, şi nu numai de cele interne, ci şi de cele externe. Preferăm în plus faţă de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm şi ca inflaţia să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferinţa noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflaţiei! Şi momentul în care Consiliul de Administraţie (al BNR-n.red.) în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflaţia din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenţi, o să se uite mai cu atenţie la date“.

BNR urmăreşte scăderea inflaţiei fără a crea recesiune, dar şi o ajustare mai lentă a inflaţie, şi mai sigură, fără reveniri, astfel că decizia de reducerea a dobânzii-cheie va veni „la momentul optim, oportun“ şi „în dozajul optim“, în funcţie de evoluţia mai multor factori, după cum reiese din declaraţiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Astfel, dacă inflaţia din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, ar fi posibilă o ajustare a dobânzii de politică mo­ne­tară în luna iulie. Pe de altă parte, în funcţie de evoluţia datelor, este posibil să nu vedem scăderea dobânzi nici în iulie, nici în august.

La cea de-a patra şedinţă de politică monetară din 2024, boardul BNR a perseverat în prudenţă şi a menţinut dobânda-cheie la 7%, contrar aşteptărilor celor mai mulţi analişti care anticipau tăierea dobânzii începând din luna mai, banca centrală anticipând presiuni inflaţioniste mai persistente din cauza fiscalităţii şi a creşterii salariilor şi pensiilor.

„Politica BNR este mai degrabă «data dependent». Suntem dependenţi de date, de informaţii, şi nu numai de cele interne, ci şi de cele externe. Preferăm în plus faţă de a da inflaţia în jos fără a crea recesiune, preferăm şi ca inflaţia să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferinţa noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflaţiei! Şi momentul în care Consiliul de Administraţie (al BNR-n.red.) în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflaţia din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenţi, o să se uite mai cu atenţie la date“, a spus guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

BNR analizează momentul optim, oportun, când va lua decizia de tăia dobânda-cheie.

„Gândim momentul optim când vom lua această decizie. Este vorba despre a găsi momentul optim. Până acum am căutat acea combinaţie de politică monetară privind cu realism şi la ceea ce avem în domeniul politicii fiscale, al politicii guvernamentale,  ca să dăm inflaţia în jos, fără a crea recesiune. Am explicat această orientare a politicii monetare, este grea. De regulă, o politică monetară puternică, restrictivă are efecte recesioniste. Noi am spus de mai multe ori în public că pentru România a avea recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare şi care se corectează foarte greu, cum vedeţi, nu este soluţia optimă, dimpotrivă. O recesiune agravează politica fiscală şi, pe cale de consecinţă, are efecte negative asupra inflaţiei.“

Deciziile consiliului de administraţie al băncii centrale legate de ajustarea dobânzii sunt luate analizând mai mulţi factori, nu doar evoluţia creditului, situaţia debitorilor, după cum a spus Isărescu. „Pe scurt, când luăm decizia, o luăm atunci când momentul este optim, în dozajul optim ñ contează şi timpul când este luată, dar şi măsura, respectiv cât de mult coborâm rata dobânzii. Factorii luaţi în considerare sunt mai mulţi, nu doar cei legaţi de evoluţia creditului“.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie 2024 la 6,6%, de la 7,2% în februarie, în principal după încetinirea creşterii preţurilor alimentelor. Astffel, rata anuală a inflaţiei a revenit în martie la nivelul de la finele anului 2023.

Traiectoria descendentă a inflaţiei este „neîndoielnică“, potrivit guvernatorului, şi ratele de dobândă vor scădea. „Când vor scădea? La momentul oportun, când vom avea în vedere toţi factorii, pentru ca rezultatul să fie unul pozitiv. Nu putem spune când şi cu cât. Orientarea noastră este <data dependent>. În deciziile următoare vom depinde foarte mult de informaţiile pe care le va furniza economia“.

Un nou mandat la conducerea BNR?

♦ Aşa cum am spus data trecută, nu pot să mă dezmint, decizia este la nivelul Parlamentului, nu este la nivelul meu. Şi acum chiar că nu este cazul să aflaţi intenţiile mele. Deci, o să mă duc în Parlament dacă o să fiu invitat.

Inflaţie

♦ Avem o traiectorie descendentă a inflaţiei, ceva mai puţin pronunţată decât în proiecţia din februarie. Deci inflaţia se duce treptat, nu brusc, în jos şi la sfârşitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior şi această reducere a inflaţiei headline este determinată în principal de componenta inflaţiei CORE 2 ajustat, ceea ce este bine şi arată că politica monetară funcţionează. Nu o ţinem nici foarte tare strânsă, dar nici nu îi dăm drumul prea tare ca să avem puseuri inflaţioniste. Încercăm acea combinaţie să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Faptul că ajungem în interiorul ţintei este important. Depinde şi de deciziile BNR, când şi cu cât vom reduce dobânda-cheie.

♦ BNR a revizuit în creştere la 4,9% prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2024, comparativ cu 4,7% cât anticipa anterior, inflaţia urmând să ajungă la final de 2025 la 3,5%.

♦ Rata anuală a inflaţiei IPC se menţine pe o traiectorie continuu descendentă, însă ritmul dezinflaţiei este proiectat să încetinească semnificativ, în special în a doua parte a intervalului de prognoză.

♦ Principalul determinant al corecţiei ratei anuale a inflaţiei IPC va rămâne, în mod persistent, indicele CORE2 ajustat.

♦ Rata anuală a inflaţiei de bază va urma, la rândul său, o traiectorie continuu descrescătoare, însă poziţionată peste cea a ratei anuale a inflaţiei IPC (cu excepţia T2/2024).

♦ Rata anuală a inflaţiei IPC şi-a întrerupt temporar traiectoria descendentă în T1/2024, consemnând în luna martie un nivel egal cu cel din decembrie 2023.

♦ Dinamica anuală a costurilor cu forţa de muncă a rămas înaltă, inclusiv ca urmare a conduitei politicii veniturilor.

♦ Situarea României, în ultimele luni, în topul regional din perspectiva inflaţiei anuale urmează unei perioade în care a înregistrat cel mai scăzut nivel.

♦ În perioada 2021-2023, România s-a plasat pe o poziţie favorabilă în regiune, atât din perspectiva inflaţiei, cât şi a creşterii economice.

♦ Faţă de ianuarie 2021, preţurile din România au crescut mai puţin decât în ţările din regiune.

♦ La nivelul coordonatelor mediului extern sunt incertitudini ridicate „n ceea ce priveşte preţul petrolului, în condiţiile tensiunilor geopolitice.

Deficitul bugetar, datoria publică şi corecţia fiscală

♦ Când datoria publică depăşeşte 50% (din PIB-n.red.) trebuie luate măsuri. Nu ştim care vor fi acele măsuri şi când se vor lua, dar se vor lua.  Unde-i lege, nu-i tocmeală.

♦ Corecţia fiscală este absolut necesară, este vitală, este principala prioritate a României. Şi nu este o treabă uşoară. Riscăm foarte mult dacă nu reuşim cu măsurile fiscale. Riscăm în primul rând, cum aţi văzut, să ne taxeze pieţele, inflaţia este în scădere, avem creştere economică, dar avem prima de risc cea mai mare şi nu coboară. Lumea poate să spună: au ceva capitaliştii, sunt răi, este o conspiraţie mondială, ei se uită nu doar la deficit, ci şi la discuţiile care au loc în ţară şi la dificultatea de a lua măsurile necesare.

♦ Împrumuturile pentru finanţarea deficitului rămân scumpe, chiar dacă noi facem eforturi, aţi văzut, am lăsat lichiditate în piaţă, nu este chiar tipic pentru o bancă centrală. Nu finanţăm direct.

♦ Nu avem voie sa finanţăm direct deficitul bugetar, ne citeşte în fiecare lună Banca Centrală Europeană (BCE) dacă am face o asemenea «nerozie», dar am lăsat lichiditate pentru ca şi economia reală şi guvernul să se poata finanţa în piaţă. Dar nici pe asta (lichiditatea interbancară - n.red.) nu poţi să o laşi la infinit. Trebuie să fii foarte atent cu ea.

♦ Ne dăm seama că nu se poate face într-un an electoral (corecţia fiscală-n.red), acum trebuie să mai tragem de timp, dar este absolut nevoie să se facă în perioada imediat următoare. Şi datoria mea, am mai spus şi mai spun încă o dată, să nu cădem în iluzia că se poate face doar pe cheltuieli (ajustarea fiscală – n.red), nu ai de unde să tai, avem sectoarele de bază pe care trebuie să le facă statul - sănătatea, educaţia, apărarea, securitatea internă ş.a.m.d., care sunt subfinanţate. Ce să tai când ai doar 26% din PIB (venituri - n. red.).

♦ Să trăieşti cu iluzia că noi suntem o ţară cu totul deosebită şi că toţi ceilalţi, inclusiv Bulgaria, care trăiesc cam cu 33%-35% din PIB sau mai mult venituri bugetare şi noi suntem, hai să spun un cuvânt urât, «mai breji» şi ne putem descurca  cu 26-27% din PIB cred că este o iluzie.