Unii lideri din Balcani sunt din ce în ce mai frustraţi de faptul că Ucraina le devansează ţările lor în procesul de aderare la UE, adăugând noi întârzieri la eforturile lor de decenii de a adera la blocul comunitar, scrie FT. 

"Nu am nimic împotriva ucrainenilor", a declarat preşedintele sârb Aleksandar Vučić pentru Financial Times. Dar nivelul de sprijin al UE pentru Ucraina, acordându-i statutul de candidat la UE în termen de un an de la depunerea cererii sale şi începând potenţial negocierile de aderare anul viitor, "ne arată că [un astfel de sprijin politic] nu a existat niciodată pentru noi", a spus el.

Kievul a depus cererea de aderare în februarie 2022, la câteva zile după invazia pe scară largă a Rusiei, şi a primit statutul de candidat patru luni mai târziu. În schimb, Belgradul a trebuit să aştepte mai mult de patru ani după ce a depus cererea pentru a începe negocierile de aderare în 2014.

Negocierile cu Serbia sunt în prezent împotmolite din cauza mai multor probleme, în special eşecul Belgradului de a normaliza relaţiile cu fosta sa provincie Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008. Serbia este, de asemenea, singura naţiune din Balcanii de Vest care nu a adoptat sancţiunile UE împotriva Rusiei, ceea ce a încetinit şi mai mult perspectivele sale de aderare.

UE s-a angajat să accelereze procesul de aderare a şase ţări din Balcanii de Vest - Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina -, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, susţinând că primele aderări ar trebui să aibă loc până în 2030.

Însă, la un eveniment recent din Slovenia, organizat după anunţul lui Michel, premierul albanez Edi Rama a pus la îndoială noul obiectiv şi a spus, în glumă, că exemplul Ucrainei arată că războiul poate accelera aderarea.

"Cine ar trebui să atace pe cine în acest panel pentru a obţine mai repede aderarea?" i-a întrebat în glumă Rama pe colegii săi lideri care se aflau alături de el pe scenă. "Bulgaria poate ataca cu uşurinţă Macedonia de Nord, Croaţia poate ataca Serbia, Serbia poate ataca Kosovo, Bosnia se poate ataca pe sine... aşa că putem fi cu toţii pregătiţi să ne alăturăm trenului cu Ucraina".

În timp ce progresul mai rapid al Ucrainei îi frustrează pe mulţi, Macedonia de Nord, o ţară NATO care a aşteptat 18 ani înainte de a începe negocierile de aderare la UE, a declarat că nu consideră ţara devastată de război drept "concurenţă".

"Rezultatul războiului din Ucraina va defini soarta însăşi a Uniunii", a declarat ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Bujar Osmani. "Ucraina nu ar trebui să fie văzută ca fiind privilegiată, deoarece Ucraina nu luptă doar pentru ea însăşi, ci pentru ... viitorul continentului."

Destrămarea Iugoslaviei în anii 1990 a dus la războaie între Serbia, Croaţia, Bosnia şi Kosovo, care au dus la zeci de mii de morţi şi la milioane de persoane strămutate. De atunci, unele ostilităţi, inclusiv cele legate de componenţa Bosniei şi de statutul Kosovo, au izbucnit în mod repetat, ceea ce face ca integrarea lor în UE să fie şi mai evazivă.