În prezent, administratorii fondurilor de pensii pot investi până la 70% din valoarea activelor unui fond în titluri de stat, până la 30% în obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale sau din UE şi până la 50% în valori mobiliare tranzacţionate pe pieţe reglementate şi supravegheate din România sau din UE.

Conform ASF, fondurile de pensii private au investiţii de 2,73 mld. lei în companii listate la BVB. La sfârşitul lunii iunie, fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) şi facultative (pilonul III) aveau în total active nete în administrare în valoare totală de aproape 17,5 mld. lei (4 mld. euro).

În acelaşi timp, confederaţia sindicală Cartel Alfa a cerut guvernului să legifereze ca participanţii la fondurile private de pensii să aibă garantat un randament care să acopere măcar contribuţiile plătite de salariaţi la pensiile private. Satisfacerea unei astfel de cereri ar însemna evident o limitare a gradului de risc al plasamentelor făcute de fondurile de pensii, în condiţiile în care plasamentele cu cel mai scăzut grad de risc sunt titlurile de stat.

Guvernul intenţionează să modifice legislaţia, în acord cu Comisia Europeană şi FMI, astfel încât fondurile de pensii private să fie stimulate să-şi diversifice plasamentele de la titluri de stat spre piaţa de capital. Premierul Victor Ponta a anunţat recent că a optat pentru această variantă în locul naţionalizării parţiale sau totale a fondurilor de pensii private, după exemplul Poloniei sau al Ungariei.

Ultimele două scrisori de intenţie convenite cu FMI şi Comisia Europeană, din noiembrie 2013 şi februarie 2014, menţionează planul unei analize a impactului fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II)în "sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii şi asupra dezvoltării pieţei de capital", plan ce ar putea cuprinde "opţiuni de reducere într-un mod neutru pentru buget a poverii fiscale" reprezentate de contribuţiile virate la pilonul II.