Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului: PNL a câştigat alegerile, după cum arată datele parţiale. Dar marele câştigator al acestei curse este, de departe, USR. Nu este puţin lucru să câştigi Timişoara, în dauna lui Robu (PNL). Nu este puţin să câştigi Braşovul, în dauna eternului Scripcaru (PNL). Nu este puţin să câştigi Bacăul (cu sprijinul PNL) în dauna neclintitului PSD, într-un oraş legat de restul ţării doar prin intervenţiile lui Viorel Hrebenciuc şi nu este uşor să ai, la Iaşi, un candidat necunoscut (Cosette Chichirău) care a fost la un pas să învingă struţo-cămila pesedisto-liberală (Mihai Chirică).

Dacă PNL şi USR ar fi colaborat peste tot, PSD ar fi fost spulberat din marile oraşe şi din consiliile judeţene şi ar fi rămas să continue programul de acum 25 de ani de <pietruirea drumurilor la sate>. Dovada este Vrancea, unde alianţa PNL-USR a pus punct carierei politice a unui tip cu o viaţă mai fructuoasă decât cea a lui Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase. După aproape 30 de ani, Marian Oprişan a fost scos pe tuşă.

Într-un anume fel, este bine şi pentru PNL şi pentru USR că PSD nu a pierdut chiar totul. Pentru că, dacă lupii se lăcomesc şi mănâncă într-o zi toţi iepurii din pădure, a doua zi ce mai mănâncă?

Victoria lui Nicuşor Dan la Bucureşti nu ar fi fost posibilă fără o colaborare USR/PNL. Dar, Nicuşor Dan (50 de ani), doctor în matematică, titlu obţinut la Sorbona, este chiar fondatorul USR de azi. Efortul lui în politică a început acum mai bine de zece ani, iar succesul este încununarea acestei tenacităţi, dar şi a unei zodii bune. A fost propus spre susţinerea dreptei de Traian Băsescu. A fost anunţat drept candidat independent, susţinut de PNL, de premierul Orban şi abia apoi a primit sprijinul USR, fostul său partid.

Dar USR a câştigat Consiliul general (nu e clar daca PSD este în frunte, dar diferenţa dintre USR şi PNL – 33% la 17%, indicată de exit poll-ul AVANGARDE - este enormă aici), ceea ce arata că votul politic a fost net în favoarea USR. Iar Dan este, în conştiinţa publică, USR.

Aşa cum, în urmă cu 25 de ani, Emil Constantinescu a fost fructul copt al <Pieţei Universităţii>, aşa Nicuşor Dan este azi rodul pârguit al <Pieţei Victoria>.

USR nu are structuri locale puternice, este a treia forţă politică a ţării, dar este susţinut de oamenii educaţi care vor mai avea multe ocazii să voteze. Situaţia abia de aici se complică pentru ca USR se arată a fi un adversar redutabil nu pentru PSD, ci pentru PNL.

PNL este pe cai mari, cu cele mai bune rezultate electorale din ultima sută de ani încoace.

PNL are însa un singur driver – şi acesta este preşedintele Iohannis. Puterea USR vine, dimpotrivă, dintr-o stare de spirit – o puzderie de copii, ajunşi la maturitate nu-l mai vor pe Tariceanu, pe Băsescu sau pe Xulescu. Revoluţiile, violente sau paşnice, nu se sfârşesc niciodată.

Dacă Nicuşor Dan va avea succes în Bucureşti, el poate fi următorul preşedinte al României. Nu este întâmplător că ultimii doi preşedinţi au venit din poziţia de primar – Băsescu, la Bucureşti, Iohannis la Sibiu. Însa Dan s-ar putea confrunta cu problema cu care Băsescu s-a întâlnit acum 20 de ani: un consiliu general ostil. Pentru că, din poziţia de primar general, Nicuşor Dan - <cel mai votat> candidat din România, după şeful statului, ar putea avea îndreptăţirea să-şi recupereze partidul pe care l-a fondat – USR. Iar ascensiunea lui nu-i va aduce simpatii politice. Nicuşor Dan este astăzi un fel de cruciat care merge singur să cucereasca Ierusalimul. Dar aceasta este o variantă a poveştii cu <drobul de sare>.

Talentul de a negocia este arma puternica în politica, dar Nicuşor Dan nu a dovedit, în ultimii ani, că o are. Duminică seara a mers la sediul PNL însă şi i-a mulţumit prietenului Ludovic Orban – cuvintele îi aparţin – pentru sprijin. O colaborare  cu guvernul ar fi de salutat, dar noi am mai văzut astfel de promisiuni.

Notorietatea lui Dan va creşte puternic şi, cum figuri de ţinut minte nu apar pe scenă, nu este exclus ca el să reprezinte soluţia liberalismului pentru viitoarele alegeri prezidenţiale.