♦ Volker Raffel, noul CEO al E.ON România, business de 1,2 miliarde de euro axat pe distribuţia şi furnizarea de gaze şi energie, mai ales în zona Moldovei, spune că saltul făcut de România în ultimii 15 ani este major, din punctul de vedere al resurselor ţara fiind echipată cu atuurile necesare pentru a trece cu bine prin fenomenul tranziţiei energetice.

„Au trecut mai bine de 15 ani de când am venit prima dată în România, făcând parte din echipa implicată în procesul de privatizare a fostei societăţi de stat Electrica Moldova. Am locuit la Bacău din 2004 până în 2007, iar apoi, după procesul de unbundling (separarea activităţilor de distribuţie de cele de furnizare gaze şi electricitate), am devenit directorul general adjunct al E.ON Moldova Distribuţie şi m-am mutat la Iaşi“,  spune Raffel în primul său interviu de la numirea în funcţia de CEO al E.ON România.

Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea Fizică, precum şi de studii de inginerie în Franţa, cu specializarea Energie şi Energie nucleară. În ultimii ani a deţinut diverse funcţii de conducere, cea mai recentă fiind de director pentru managementul energiei, comunicare şi coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului. În România, a făcut parte din echipa implicată, începând cu anul 2004, în procesul de privatizare a fostei Electrica Moldova, ulterior fiind director general adjunct al companiei de distribuţie până în anul 2008.

„Îmi amintesc foarte bine acea perioadă. Au existat multe provocări, cum ar fi tranziţia de la o companie de stat la o companie privată, îndeplinirea cerinţei legale de separare completă a ariei de distribuţie de cea de furnizare, şi primii paşi către deschiderea pieţei, care a adus pentru prima dată un obiectiv nou, acela de a deveni competitivi. Privatizarea a fost o situaţie win-win. Reţeaua de distribuţie energie electrică era într-o stare precară şi necesita investiţii urgente pentru a face mai uşoară viaţa oamenilor care se confruntau deseori cu lipsa energiei, mai ales când vremea era rea. Aceasta este încă o problemă, dar în acel moment era una imensă.“

Revenit în România, Raffel a vizitat mai multe centre locale ale E.ON înainte de preluarea manda­tului şi spune că progresul înregistrat este semnificativ, uneori trecut cu vederea de cei care stau zi de zi aici.

„România este mult mai dinamică şi mai energică şi dispusă să evolueze cât mai repede posibil. Sunt impresionat de ceea ce am văzut până acum. Dacă trăieşti aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune că dacă aţi vedea tabloul din poziţia mea, după 15 ani, aţi spune fără niciun dubiu că România a evoluat foarte bine.“

Reţele pentru noua lume a energiei

Anul trecut, cifra de afaceri consolidată a grupului E.ON România a fost de aproape 5,9 miliarde lei (1,2 miliarde euro), în scădere cu circa 7% comparativ cu 2019. Pentru anul 2021, grupul estimează o creştere de 9% faţă de cifra de afaceri a anului 2020.

„În acest an vom avea cele mai mari investiţii în reţele din istoria E.ON în România şi aceste eforturi trebuie continuate an de an.“

Astfel, investiţiile consolidate ale E.ON România au fost anul trecut în valoare de 580 milioane de lei (120 milioane de euro), în creştere cu 24% comparativ cu 2019. Pentru acest an bugetul de investiţii consolidat este în creştere, respectiv de 711 milioane de lei (145 milioane de euro).

„Reţelele noastre se vor dezvolta din ce în ce mai mult pentru a deveni coloana vertebrală, din punct de vedere energetic, a unei societăţi moderne, în care fluxuri tot mai mari de date, cum ar fi, de exemplu, soluţiile de e-mobilitate, trebuie să fie gestionate. Ne aflăm în prim plan în atragerea şi direcţionarea fondurilor UE către o infrastructură modernă în şi pentru România. Nu vorbim doar despre programele finanţate de UE deja finalizate. Lucrăm chiar acum la alte proiecte. Şi încă mai aplicăm pentru multe altele. Vom contribui semnificativ, deoarece această şansă unică în viaţă pentru fondurile UE „ iar PNNR este doar unul dintre ele - va spori calitatea infrastructurii în România.“

În prezent, compania Delgaz Grid, entitatea care grupează reţelele de gaze şi energie din E.ON România, are în total nouă proiecte cu finanţare europeană, în valoare de circa 300 milioane lei, cu cofinanţări nerambursabile de 228 milioane lei, care se află în diferite stadii ale procesului de implementare sau evaluare la nivelul autorităţilor responsabile.

Întărirea reţelelor vine ca urmare a dezvoltării, inclusiv pe plan local, a multor concepte noi din domeniul energetic, de la prosumatori până la mobilitate electrică, toate necesitând o altă infrastructură energetică faţă de cea tradiţională.

„Vom dezvolta mai multe produse şi ne vom continua drumul către prosumatori, oferind soluţii de generare fotovoltaică, de e-mobilitate şi multe altele. Vom extinde reţeaua de gaze naturale. Chiar dacă cererile pentru noi racordări au explodat şi nu pot fi soluţionate toate în acelaşi timp, ne străduim să creştem viteza zi de zi şi cred că vom vedea o dezvoltare puternică şi aici.“

Aşii României: gazul, nuclearul şi verdele

Raffel spune astfel că întreaga strategie a E.ON este centrată pe „noua lume a energiei“.

„Mai exact, aceasta înseamnă că în tot ceea ce facem urmărim decarbonizarea, descentralizarea, inovarea serviciilor şi digitalizarea aprovizionării cu energie. Grupul nostru susţine planul UE de reducere a emisiilor de carbon cu 55% până în 2030.“

Cadrul de reglementare trebuie la rândul său să susţină această tranziţie, mai spune Raffel, aceasta fiind una dintre marile provocări pe care le vede pe plan local. Dincolo de aceasta, direcţiile de dezvoltare pe zona de energie electrică trebuie să ţină cont de atuurile locale, gazul şi energia nucleară fiind opţiuni strategice pentru România pe drumul renunţării la cărbune.

„O provocare pe care o văd pe pieţele de energie europene se aplică şi României. În special în producţia de energie electrică, accentul unilateral pe sursele regenerabile de energie constituie o vulnerabilitate. Sunt inginer şi în ultimii ani am lucrat în E.ON în domeniul generării de energie. Sursele regenerabile se dezvoltă bine şi acesta este un lucru bun. Dar nu trebuie să uităm că există şi perioade de timp fără vânt şi soare, iar pentru a acoperi astfel de perioade este necesară, de asemenea, o alternativă pentru generarea de energie electrică. Resursele de gaze naturale şi energia nucleară reprezintă alte cărţi bune pe care România poate să le joace.“

Până la realizarea unor noi proiecte de producţie, lipsa investiţiilor din sector se vede prin importurile masive de energie pe care România trebuie să le facă, dar şi prin creşterea preşurilor până la niveluri record.

„În prezent, preţurile la energie cresc în întreaga lume şi în Europa. Acest lucru înseamnă implicit preţuri mai mari pentru clienţii noştri. Noi, la E.ON, nu avem cum să profităm de acest lucru, întrucât trebuie să transmitem toate aceste costuri suplimentare producătorilor de electricitate, în mare parte deţinuţi de stat. Sper că aceste sume de bani vor fi utilizate şi pentru noi unităţi de producţie a energiei electrice.“

Astfel, ţinând cont de atuurile locale, dar şi în contextul în care reglementările necesare pentru a pune la lucru potenţialul energetic, Raffel crede că România are o şansă majoră de creştere şi pe termen lung.

„După cum am spus, România a reuşit să aibă progrese impresionante în ultimii 15 ani şi, prin urmare, ştiu că se poate descurca mai bine şi în următorii ani.“