Anul trecut a adus veşti mai bune pentru companiile care produc materiale de construcţii, după ce în 2013 şi 2014 mai mult de o treime din cele 51 de companii din domeniu au înregistrat pierderi. Ce face diferenţa dintre profit şi piedere într-o piaţă în care contează deopotrivă apetitul pentru cheltuieli al firmelor şi al populaţiei?

Peste 7.000 de angajaţi şi afaceri anuale de peste 3 miliarde de lei reunesc cele 51 de companii din domeniul mortarelor, vopselelor şi polistirenului. Mai mult de o treime dintre aceste firme au înregistrat pierderi în 2014, astfel încât minusurile lor cumulate au depăşit 110 milioane de lei, în timp ce firmele care au făcut profit au câştigat 144 de milioane de lei.

„Au fost ani foarte grei după izbucnirea crizei economice pentru mulţi jucători din piaţă, pentru că sectorul construcţiilor a fost cel mai afectat. Noi am avut însă inspiraţia şi curajul să investim masiv în această perioadă. Am considerat - şi nu am greşit - că investiţiile în tehnologie de ultimă oră, superautomatizată, ne vor ajuta să avem costuri operaţionale mult mai mici decât competitorii noştri“, spune Marcel Bărbuţ, CEO al AdePlast. Pe parcursul ultimilor ani antreprenorul Marcel Bărbuţ a mizat pe investiţii de peste 20 de milioane de euro în linii de producţie de ultimă generaţie.

AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat nu numai pentru competitorii săi locali, ci şi pentru reprezentanţele locale ale unor companii internaţionale. În 2014, AdePlast avea 270 de angajaţi, fiecare dintre aceştia generând o producţie de 1,113 milioane de lei şi un profit de peste 55.500 lei. Creşterea eficienţei în toate fabricile şi zonele de activitate ale firmei este urmarea atenţiei dată detaliilor: în fabrica de adezivi de la Ploieşti, de pildă, sunt folosite cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei. Iar pentru a eficientiza la maximum transporturile, camioanele sunt încărcate până la jumătate cu „prafuri“, adică adezivi şi mortare uscate, iar deasupra sunt aşezate pachete cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de aer; polistirenul este foarte uşor dar ocupă mult spaţiu, iar transportul său individual ar fi prea scump.

Iar toate aceste calcule sunt importante pentru Bărbuţ; rezultatul este că AdePlast se laudă cu o producţie şi profitabilitate de invidiat. Alte firme competitoare, pe piaţa de polistiren, au productivitatea pe angajat de câteva ori mai mici: în 2014, Hirsch a avut un profit pe muncitor de aproape 24.000 de lei, iar în cazul Genderka profitul pe angajat a fost de 25.600 lei. Diferenţa este şi mai mare faţă de companii ca Isopor, unde profitul pe muncitor a fost de 822 lei (la o producţie de aproape 470.000 lei), iar în cazul Equator profitul pe muncitor a fost de 584 de lei. În domeniul polistirenului, din cele 20 de firme, opt au înregistrat pierderi. Ponderea este şi mai mare în domeniul mortarelor şi al adezivilor, unde din 23 de concurenţi zece au înregistrat pierderi în 2014.

Domeniul vopselurilor pare a nu fi la fel de încurcat ca piaţa polistirenului sau a mortarelor, devreme ce din 16 firme doar trei înregistrează pierderi. Anul trecut s-a făcut simţită o revigorare a domeniului, aşa cum declara, pentru ZF, Laurenţiu Lupuşor, directorul general al producătorului de materiale de construcţii Baumit România, deţinut de grupul austriac Schmid Industrie Holding. Iar respectiva revigorare ar trebui să se reflecte în rate de creştere cuprinse între 5 şi 10% anual. „Semnalele sunt foarte solide. În primul rând, eu simt o revigorare în ceea ce priveşte gândirea investitorilor. S-a reajuns la un moment în care nu mai există acea teamă de a investi în construcţii“, spunea Lupuşor.

Totuşi, doar o parte din companii au anunţat rezultatele anului trecut. Proprietarul AdePlast spune că piaţa produselor destinate termoizolaţiilor creşte într-un ritm al ei, care pare să se intensifice odată cu apropierea de anul 2020, când - cel puţin teoretic - ar trebui să fie deja reabilitate din punct de vedere al consmului de energie termică toate clădirile. „Nu este vorba numai de această ţintă, cât mai ales de mentalitate. Oamenii conştientizează de la un an la altul ca reducerea costurilor cu încălzirea şi confortul propriu-zis oferit de o locuinţă reabilitată termic sunt necesare. În plus, creşterea valorică a vânzărilor pe acest segment provine şi din faptul că sunt folosite materiale de mai bună calitate, deci la preţuri mai mari“, declară Marcel Bărbuţ.