Cursul poate urca spre 4,7 lei/euro în acest an, printr-o depreciere graduală, într-un context în care stabilitatea dobânzilor devine mai importantă pentru BNR decât cea a cursului de schimb, iar inflaţia poate creşte până în vară în preajma nivelului de 5%. Creşterea preţurilor, care va duce la depăşirea temporară a limitei superioare a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie pe parcursul anului 2018, va forţa BNR să înăsprească condiţiile monetare, fiind posibil ca dobânda-cheie să ajungă la 3%, conform previziunilor UniCredit.

”Riscul cel mai mare pe care îl văd este fiscal. Cred că îl observă şi europenii. Schimbările dese înseamnă că de fapt coerenţa politicilor promovate nu mai este aceeaşi. Dacă ei simt nevoia să schimbe atât de des guvernele, problema ar putea să fie şi că nu găsesc un mix de politici normal“, susţine Dan Bucşa, care a fost promovat în toamna anului trecut pe poziţia de economist-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est.

Investitorii străini sunt ”un pic perplecşi“, pentru că în momentul în care o coaliţie politică are o asemenea majoritate în Parlament şi simte nevoia ”să-şi ucidă copiii“ din şase în şase luni, pentru ei înseamnă că respectivul guvern nu poate să livreze ceea ce şi-a propus să livreze, explică Bucşa felul în care sunt interpretate peste hotare schimbările de pe scena politică locală. ”Şi ceea ce şi-au propus să facă sunt în principal două lucruri – schimbările legilor justiţiei, care sunt extrem de nepopulare printre investitori şi, pe de altă parte, structura de cheltuieli, care nu văd cum mai poate fi respectată. Nu văd cum mai pot să crească cheltuielile cu salariile şi cu pensiile în ritmul pe care şi-l propun.

Riscul pe care îl văd eu este că vor creşte alte taxe. Pot să crească taxele locale prin faptul că sunt mai puţine transferuri la autorităţile locale în urma schimbării structurii. Probabil asta va conduce la taxe locale mai mari încă din 2018. Calitatea investiţiilor este din ce în ce mai proastă. Ne întoarcem la momentul de dinainte de FMI când avea multe proiecte care nu aveau nimic de-a face cu creşterea economică potenţială“, susţine Dan Bucşa.

UniCredit anticipează o temperare a creşterii economice la 4,6% în 2018 şi la 3,5% în 2019, faţă de 6,6% în 2017, din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Această încetinire este rezultatul direct al faptului că expansiunea economică se bazează prea mult pe consum şi stocuri, în timp ce investiţiile sunt afectate de incertitudinea fiscală şi de favorizarea măsurilor populiste. Ritmul de creştere ar putea încetini chiar mai mult dacă va fi nevoie de creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB.

În viziunea UniCredit, este necesară o înăsprire fiscală pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari şi nu va tăia din nou investiţiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunţat de majorări ale salariilor şi pensiilor să fie temperat pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depăşească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.

În contextul riscurilor anticipate, UniCredit susţine că se profilează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE): unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea provocat de modificările legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017. O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019, fiind posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017.

Pe lângă necesitatea înăspririi fiscale, UniCredit apreciază că ar putea să fie necesară şi înăsprirea condiţiilor monetare reale în contextul în care Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei.

Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în primul trimestru din 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în ultimul trimestru din acest an, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul, potrivit UniCredit. La sfârşitul anului 2017 inflaţia a fost de 3,3%.

BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018, pentru prima dată în ultimul deceniu, de la 1,75% până la 2%. UniCredit anticipează pentru finele anului 2018 o dobândă-cheie de 3%, nivelul urmând să staţioneze pe acest prag şi în 2019.

”Nu cred că s-a grăbit BNR cu majorarea dobânzii, pentru că deja prognoza din noiembrie arăta inflaţia în afara intervalului – este adevărat temporar. Dar, pe parcursul perioadei de prognoză, adică până la sfârşitul anului 2019 inflaţia este permanent undeva peste 3% sau aproape de 3%, în timp ce ţinta BNR este de 2,5% +/- un punct procentual. Condiţiile monetare reale sunt în acest moment probabil prea laxe. Diferenţa între noi şi BNR este că noi ne aşteptăm ca inflaţia să fie chiar mai mare decât se aşteaptă ei. Adică ne aşteptăm la un vârf undeva în jur de 5%, în 2018. Se pare că BNR ar mai putea să mărească dobânda, dar probabil nu atât de mult pe cât se aşteaptă piaţa. BNR crede că o combinaţie de măsuri prudenţiale şi de creştere de dobândă va fi suficientă pentru a ţine inflaţia în ţintă“, explică Dan Bucşa.

Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%, în opinia UniCredit.

”Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni. Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată şi una necontrolată a dobânzilor“, scriu economiştii de la UniCredit în cel mai recent raport trimestrial privind România, intitulat ”La răscruce“.

UniCredit consideră că moneda naţională rămâne prea puternică, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru leu/euro s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. UniCredit anticipează că nivelul cursului de schimb leu/euro de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb.

Schimbarea strategiei BNR pentru a se concentra mai mult pe dobânzi decât pe cursul de schimb este ”normală“ având în vedere că pe măsură ce ponderea creditelor în valută scade şi cea a creditelor în lei creşte, sporeşte şi importanţa dobânzilor în condiţiile monetare reale, explică Bucşa. El anticipează o depreciere graduală a leului în perspectivă. ”Cred că BNR este suficient de credibilă ca să permită o depreciere graduală.“ Pe parcursul anului trecut, cursul de schimb leu/euro a fluctuat preponderent în intervalul 4,4-4,65 lei/euro, existând şi episoade de volatilitate, determinate de factori interni sau externi. n 2017, leul s-a depreciat cu 2,6% faţă de euro. Presiunile de depreciere a monedei naţionale au fost vizibile în special în lunile de toamnă şi în decembrie, când cursul a sărit peste pragul psihologic de 4,6 lei/euro.

Anul 2017 a adus şi creşterea ROBOR, după o perioadă de minime istorice, şi reluarea operaţiunilor repo. Indicele ROBOR a sărit peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75% în 2017, depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe.

”Din câte ne-am uitat noi, o dobândă cu două puncte procentuale peste unde este acum ar fi mai periculoasă decât o depreciere a leului cu 3-4%“, spune Bucşa.

Conform BNR, creşterea ratelor dobânzii ROBOR ar putea mări numărul creditelor neperformante în 2018 faţă de 2017. n viziunea grupului italian UniCredit, rata creditelor neperformante (non-performing loans - NPL) ar putea să coboare în România până la 5,7% în 2019 faţă de nivelul previzionat de 7,4% în 2017, tendinţa de scădere fiind vizibilă pentru majoritatea ţărilor din regiune.

Ascensiunea economiilor, colectarea mai bună şi vânzările de credite neperformante vor susţine ajustarea NPL-urilor în perioada următoare. Iar activităţi de curăţare a bilanţurilor sunt anticipate pentru cele mai multe ţări din regiune, conform studiului UniCredit ”CEE Banking Study 2018 - Resilient Growth and Opportunities„.

În ceea ce priveşte evoluţia creditării în perspectivă, UniCredit se aşteaptă la încetinirea creşterii creditării în ţările care au experimentat cele mai rapide ritmuri în ultimii doi ani. Creditarea ar urma să încetinească în România, Cehia, Slovacia şi Turcia, în timp ce în Ungaria, Slovenia şi Serbia ar putea interveni o accelerare a acestui fenomen.

În timp ce în Europa Centrală şi de Est UniCredit este numărul 1, în România se află pe locul cinci din punctul de vedere al activelor. Pe creditare, UniCredit are o cotă de piaţă de 9,5%, după primele nouă luni din 2017.