După doi ani de la intrarea pe piaţa autohtonă, lanţul de restaurante Subway ţinteşte statutul de cel mai mare lanţ de restaurante din România.

“Oamenii au început să fie mai atenţi la modul cum este preparată mâncarea şi care sunt beneficiile nutriţionale ale ingredientelor folosite. Consumatorii sunt preocupaţi de un stil de viaţă sănătos care să preîntâmpine perioadele aglomerate de la locurile de muncă. Dacă ar fi să compar marile oraşe, precum Bucureşti, cu restul ţării, consumatorii din acestea aleg o masă rapidă în timpul zilei în loc să mănânce la restaurant”, explică Rumen Radev, agent de dezvoltare la Subway România pentru zonele Bucureşti şi Ilfov, unul dintre motivele pentru care piaţa autohtonă vine în susţinerea businessului de tip quick service Subway.

După doi ani de la intrarea în România, brandul american a ajuns la o reţea de 20 de restaurante şi se apropie de ţinta de 40 propusă la început, cu un ritm de deschidere de aproape un restaurant lunar. Spre deosebire de celelalte lanţuri de restaurante aduse în franciză, modelul de business presupune că fiecare restaurant are în spate un francizat, fiecare local fiind operat de o companie diferită, iar responsabilii de susţinerea ritmului fiind agenţii de dezvoltare. Rumen Radev este principalul responsabil de dezvoltare a reţelei în zona Bucureşit şi Ilfov, după ce a acumulat o o experienţă de mai bine de 18 ani în dezvoltarea şi implementarea de produse noi şi şase ani de experienţă în domeniul francizelor.

"Am descoperit potenţialul de business al Subway în perioada în care lucram în SUA. Am decis atunci să aduc businessul în ţara mea natală, în Bulgaria“, explică el modul cum a luat contact cu brandul american. Împreună cu partenerul său, Ivan Todorov, a obţinut licenţa de franciză pentru primul restaurant Subway din Bulgaria, iar ulterior a primit drepturile de dezvoltare a reţelei în ţara natală. După ce au extins reţeaua la 30 de restaurante în aproape patru ani, cei doi au primit aprobarea de a se extinde cu businessul în afara ţării. Astfel, anul 2012 a marcat mutarea lui Rumen Radev în România şi începutul dezvoltării pe piaţa locală.

Din experienţa de până acum pe piaţa autohtonă, a observat că investiţia iniţială pentru deschiderea unui restaurant variază între 100.000 de euro şi 150.000 de euro, depinzând de locaţie şi de statutul acesteia. „Mecanismul Subway este simplu şi, odată ce ai înţeles modul în care funcţionează franciza, este doar o chestiune de timp, investiţii şi găsirea locaţiei potrivite pentru continuarea extinderii businessului. Cu alte cuvinte, Subway poate fi un business profitabil dacă sunt respectaţi şi înţeleşi câţiva paşi de bază”, spune Radev, care evită totuşi să ofere date concrete referitoare la amortizarea investiţiei.

Unul dintre principalii paşi în ce priveşte dezvoltarea reţelei şi alegerea francizaţilor îl reprezintă, ca pentru toate businessurile din alimentaţie, locaţia viitorului restaurant. "Avem puncte strategice pe care vrem să le acoperim; este important pentru noi să avem restaurante deschise cât mai aproape cu putinţă de locurile prevăzute în planul de dezvoltare”, explică Radev.

Înainte de deschiderea unui restaurant, reprezentanţii companiei analizează aspecte precum traficul şi celelalte restaurante aflate în zonă, specificul cartierului şi profilul persoanelor care circulă în acesta, criterii care să asigure un flux mare de clienţi. În Bucureşti au fost deschise restaurante care acoperă zonele-cheie, într-un cerc care înconjoară zona centrală a oraşului. În ce priveşte spaţiile mai puţin convenţionale, Radev oferă exemplul unităţii deschise recent la Sibiu, în cadrul staţiei Vestem Petrom, primul Subway drive thru din ţară.

Până acum, restaurantele tip tranzit au fost cele mai profitabile, drive thru-ul deschis recent fiind cel care aduce cele mai mari încasări şi cele mai mari valori medii pe bon, fiind urmat de restaurantul din incinta Gării de Nord, din Bucureşti.

Dacă locaţia este potrivită, francizaţii intră într-o selecţie riguroasă. "Căutăm oameni pasionaţi de brand şi care au încredere că vor avea succes. Ar trebui să aibă cunoştinţe importante despre piaţa în care activează. Apreciem persoanele care sunt bune motivatoare, au cunoştinţe de business şi awareness. Rapoartele ne oferă o privire generală asupra modului în care funcţionează afacerea şi aspectele care au nevoie de îmbunătăţiri, acesta este motivul pentru care un francizat trebuie să fie un bun comunicator şi să aibă abilităţi de management al afacerii“, descrie Radev profilul partenerilor ideali. După acceptarea cererii de francizare, antreprenorii intră într-un program de training de două săptămâni în SUA în care învaţă concepte de afaceri, metode de operare şi cunoştinţe de management de bază, atât prin cursuri teoretice, cât şi practice. La finalul celor două săptămâni, fiecare potenţial francizat trebuie să treacă un examen pentru a deveni proprietarul unei francize Subway.

Unul dintre cei care au trecut un astfel de examen este Andrei Trifan, agent de dezvoltare pentru zona Vest a ţării şi proprietarul francizei Subway din Cluj-Napoca, pe care a deschis-o în urmă cu doi ani în cadrul Iulius Mall. După ce a studiat cursurile Facultăţii de Automatică din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca şi cele ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, specializarea marketing, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a hotărât să se lanseze în aventura antreprenorială. Astfel, în 2007, când avea 23 de ani,  şi-a deschis prima cofetărie. La scurt timp a pus bazele celei de a doua afaceri, în mediul online, prin intermediul căreia vindea jocuri pentru console. A ales să dezvolte businessul de franciză după ce a observat că reţeaua de restaurante se dezvoltase în afara ţării în perioada crizei. Contextul economic imprevizibil, evoluţia incertă a pieţei, precum şi perspectiva de amortizare a investiţiei au fost printre argumentele pentru care a ales franciza.

Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?