"Energia este o afacere care peste tot in Europa este facuta de state. Asa este si la noi, si in Franta si in Germania. Poate ca statul nu este actionarul majoritar, dar este detinatorul pachetului semnificativ. Dar pentru a face proiecte noi, pentru a aduce bani, ai nevoie de o piata concurentiala pentru ca este greu sa crezi ca daca pui un ban undeva si faci o investitie mare intr-o unitate de productie, ceilalti te vor urma", spune D'Agnese.

Atunci cand marile grupuri straine au intrat in Romania, cumparand filiale de distributie si furnizare a energiei, guvernul roman lucra pe un scenariu complet diferit fata de cel actual. La momentul respectiv, dupa ce Electrica si cele opt filiale ale sale urmau sa fie vandute, venea randul unor capacitati de productie, acesta fiind practic magnetul care i-a adus aici nu numai pe Enel, dar si pe E.ON (Germania) sau CEZ (Cehia). Intre timp insa, statul roman s-a razgandit si a inceput sa cocheteze cu ideea de gigant energetic.

Apoi guvernarea s-a schimbat si ea, iar noua idee a fost de doi campioni nationali. Apoi au venit criza, imprumuturile de miliarde de la FMI, iar privatizarile cerute de ani de-a randul de investitorii straini, si ei de stat si integrati pe tot lantul energetic, au fost puse din nou pe masa. Subiectul este insa unul extrem de delicat, in contextul in care energia este mai mult ca niciodata un subiect strict national pe fondul scumpirii resurselor si al luptei pentru independenta energetica, iar D'Agnese este constient de acest lucru.

"Discutia la acest moment este la un nivel ideologic, dar daca nu te apuci sa faci ceva, nu se intampla nimic. Nu spunem privatizati totul, concurenta pe piata de generare poate fi obtinuta prin scoaterea la vanzare doar a unor unitati. Macar experimental se pot face anumite lucruri, lucruri mici, dar sunt cativa pasi", crede noul sef al Enel.

Unul dintre acesti pasi marunti ar fi formarea unor centrale virtuale. Conceptul pare unul de filme stiintifico-fantastice, in contextul in care in Romania inca mai sunt stalpi de lemn incarcati de fire electrice, dar in realitate ideea este destul de simpla si este o propunere pe care Enel deja a prezentat-o Ministerului Economiei.

"Practic, printr-o astfel de centrala virtuala se scoate la licitatie o anumita capacitate de productie dintr-o unitate. Pentru aceasta capacitate se organizeaza o licitatie, iar castigatorul se va putea utiliza de aceasta pe un anumit interval de timp, intreaga unitate fiind insa in continuare in proprietatea statului. Daca nu vrei sa renunti la tot deodata, poti sa aplici o astfel de solutie care le da sansa altor jucatori din piata sa aiba productie de energie, dar controlul unitatii ramane al tau", explica seful Enel.

Privatizarile prin bursa reprezinta o alta solutie, dar mai potrivita pentru a aduce bani in companii si pentru a le stabili o valoare de piata, decat pentru a atrage investitori de profil, pentru ca grupuri ca Enel nu vor fi interesate niciodata de participatii de 10% din unitati precum Hidroelectrica.

Intre timp insa, seful Enel spune ca italienii se vor baza pe propriile proiecte de producere a ener-giei. Enel este unul dintre cei doi investitori straini care au mai ramas, dintre cei sase interesati ini-tial, in proiectul de 4 mld. euro al reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Totodata, italienii mai sunt im-plicati intr-un proiect pentru o termocentrala pe huila la Braila, alaturi de germanii de la E.ON, dar au si un proiect pe cont propriu intr-o termocentrala la Galati.

"Vom merge intr-un ritm mai rapid al in-vestitiilor, astfel ca bugetul nostru pentru urmatorii cinci ani, inclusiv 2011, se va ridica la 800 mil. euro. Banii se vor duce in cea mai mare parte in reteaua de distributie a energiei electrice", a mai precizat country managerul si presedintele Enel Romania. Anul trecut grupul a investit 280 de milio-ane de euro, jumatate din aceasta suma fiind alocata pentru fosta Electrica Muntenia Sud, pentru anul acesta urmand sa fie alocata o suma similar