Rezultatul de la Madrid trebuie apreciat în contextul competiţiei şi al strategiei proiectului nostru. Cu un buget de câteva sute de mii de euro, am concurat cu echipe care au avut la dispoziţie milioane. În plus, casa noastră a fost gândită pentru România, nu doar pentru concurs. Asta se traduce în preţ redus şi nivel tehnologic de bază, dar astfel încât să se asigure parametri comparabili cu celelalte proiecte", explică Mihai Toader-Pasti, student team leader în cadrul echipei Prispa.

Decatlonul Solar, competiţia la care cei 45 de studenţi români ai Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universităţii Politehnică Bucureşti şi Universităţii Naţionale de Arte au participat, s-a ţinut anul acesta la Madrid în perioada 14-30 septembrie, rezultatele finale fiind anunţate pe 29 septembrie. Competiţia cuprinde zece probe în care sunt analizate performanţele caselor alimentate în mare parte cu energie solară. Printre ele se numără arhitectura, ingineria şi construcţia, eficienţa energetică, confortul, funcţionalitatea, comunicarea pe proiect, inovaţia sau posibilitatea de industrializare. În total au fost expuse la Madrid 18 case solare care au fost amplasate în ceea ce s-a numit timp de două săptămâni Satul Solar.

Proiectul României s-a bazat pe aceeaşi logică ce a dat până acum modele de succes pe plan local, puţine ce-i drept, dar puternice şi în pieţele internaţionale. Cei 45 de studenţi au vrut o casă simplă, ieftină, funcţională. Nici bugetul nu le permitea să viseze mai sus. Practic, după cum spun chiar ei, au venit cu o Dacie, nu cu un monopost de Formula 1. Publicul a fost de partea lor, dar juriul a avut alte păreri, aşa că premiul cel mare s-a dus spre proiectul realizat de studenţii din Franţa, Canopea, ale cărui costuri de dezvoltare s-au ridicat la 700.000 de euro, în varianta industrializată casa urmând să coste 140.000 de euro. Bugetul României a fost de 250.000 de euro, iar preţul casei în varianta industrializată este de 70.000 de euro.

"Mi se pare excepţional că am ajuns acolo, la câte probleme am avut (studenţii au făcut rost de bani să ajungă la Madrid în ultimul moment, când o familie din Bacău s-a decis să cumpere casa Prispa - n. red.). Poate nu am ştiut noi să-l promovăm aşa cum trebuie, dar decizia juriului trebuie respectată", spune Pierre Bortnowski, manager de proiect al Prispa.

Mihai admite că cel mai slab punctaj l-au obţinut la inovaţie, pentru că este destul de greu să inovezi cu lucruri ieftine, dar când a venit vorba de eficienţă energetică, echipa a ieşit pe locul doi. "Asta demonstrează că propunerea noastră este viabilă."

Dar nu numai părerea juriului arată că proiectul Prispa, casa care poate produce mai multă energie decât consumă, este viabil. Cel mai important indiciu este că această casă va fi în curând locuită de o familie din Bacău, urmând să fie montată în Moineşti. Iar pe lângă această familie, din Madrid studenţii români au plecat cu zeci de solictări, dar şi cu parteneriate, aşa că acum gândul le este la industrializare.

"Casa este acum în drum spre beneficiar, iar tirurile ar trebui să ajungă spre sfârşitul acestei săptămâni (săptămâna trecută - n. red.). O parte din echipa care va monta casa este de la noi, o parte sunt persoane angajate special pentru această etapă. Casa va produce vara o cantitate dublă de energie faţă de necesarul de consum. Demersurile pentru a putea livra în reţea surplusul au început, dar va ma dura ceva până se va realiza cadrul necesar: suportul tehnic şi juridic. Acum însă putem forţa puţin lucrurile datorită vizibilităţii acestui proiect la nivel internaţional şi nu numai", explică Mihai.

De la Madrid Pierre spune că Prispa a plecat cu 20 de cereri de vânzare. "Bine, sunt intenţii exprimate, nu contracte ferme, dar este interesant. Şi în România oamenii sunt interesaţi. Ar fi fantastic să meargă mai departe aventura cu un partener alături de care să industrializăm casa Prispa", spune Pierre. Mihai precizează că din România au venit trei intenţii de cumpărare, că există scrisori de intenţie pentru o colaborare cu ANL şi chiar două parteneriate, unul pentru structura casei cu o firmă şi al doilea cu o altă companie pentru finisaje şi instalaţii.