Băncile trebuie să păstreze structura tradiţională a reţelei, cu agenţii fizice şi, în acelaşi timp, să deservească clienţi care nu vor pune niciodată piciorul într-o agenţie, care nu-şi doresc nici măcar să se apropie de vreo agenţie şi care vor să facă totul de pe propriul iPhone. Prin urmare, băncile trebuie să construiască modelul şi infrastructura care să-i ajute să facă acest lucru. În acelaşi timp, ele trebuie să menţină modelul tradiţional de afacere, care este constant provocat de unele start-up-uri şi de alte companii ce pătrund în acest sector.“

Este greu de estimat cât de repede se va face trecerea de la vechiul model de business la noul model, mai ales când vezi în datele demografice ale acestor bănci tradiţionale cât de diversă este gama lor de consumatori, de clienţi; o mare parte încă îşi doresc să facă operaţiuni bancare într-o agenţie fizică. Dar, de fapt, aceasta va deveni o relaţie destul de interesantă, deoarece în multe ţări vedem deja că băncile încep să îşi raţionalizeze reţelele fizice şi să-şi închidă din sucursale, susţine Andy Baldwin.

Iar toate acestea se rezumă în cele din urmă la provocarea de a oferi servicii bancare de bază în acea comunitate. De aceea, se poate remarca o creştere a numărului de parteneriate între bănci şi supermarketuri sau magazine de proximitate. ”Iar aici observăm o situaţie interesantă, pentru că, de multe ori, acest grup de clienţi poate că nu este cel mai familiarizat cu serviciile digitale. Prin urmare, dacă se restrânge reţeaua fizică de agenţii bancare, acest lucru poate genera o mulţime de alte provocări.“

Şi în România a devenit vizibil în ultimii ani procesul de restructurare a sistemului bancar. Restructurările operate pe piaţa locală au fost destul de ezitante la începutul crizei economice. Însă, în cele din urmă, bancherii au recunoscut că este nevoie de restructurare în condiţiile în care lipsa de eficienţă duce la risipă de bani. Ritmul de restructurare a reţelelor băncilor încetinise în 2013 şi 2014, după o abordare mai agresivă în 2012, dar intensitatea ajustării a crescut în 2015, pentru ca în 2016 restructurarea sistemului bancar să se tempereze din nou. În 2017, bancherii au accentuat din nou ritmul restructurării. După un deceniu, circa o treime din numărul de unităţi bancare au dispărut de pe piaţa locală şi aproximativ un sfert din numărul de angajaţi au ieşit din sistemul bancar românesc, criza financiară lăsându-şi amprenta asupra acestui sector. Băncile care activează pe piaţa locală au ajuns să aibă în jur de 55.000 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât în 2017 spre 4.500.

Întreaga zonă a tehnologiei remodelează sectorul serviciilor financiare, în special pe pieţele în care observăm o mai mare utilizare a smartphone-urilor şi o populaţie mai tânără, susţine reprezentantul EY.

O serie de jucători ”netradiţionali„ au intrat în ultimii ani în sfera serviciilor bancare, cum ar fi marile platforme online Google sau Facebook sau operatorii de telecom. Pe segmentul transferurilor de bani a intrat şi Orange, liderul pieţei locale, cu serviciul Orange Money, prin intermediul căruia utilizatorii pot plăti facturi de utilităţi, reîncărca opţiuni pentru cartele preplătite de telefonie mobilă şi pot primi şi transfera bani. În schimb, după patru ani, Vodafone a decis să închidă anul trecut experimentul desfăşurat în România cu serviciul de plăţi de pe telefonul mobil M-Pesa, prin care grupul britanic a testat apetitul pieţelor din Europa pentru proiectul care s-a dovedit a fi un real succes pe continentul african.

O tendinţă nouă pe care o vedem în sistemul financiar este adoptarea transformărilor generate de tehnologie care sunt vizibile mai ales în digitalizarea băncilor şi în serviciile fintech.

Dar care este relaţia între bănci şi fintechuri? Este o relaţie ”complexă şi nuanţată“ între bănci, companiile de asigurări, administratorii de active, pe de o parte, şi companiile fintech, de cealaltă parte. ”Avem o echipă globală dedicată segmentului fintech şi urmărim aproximativ 15.000 de companii de tip start-up fintech în diferite etape ale maturizării businessului, prin platformele noastre de analiză din Madrid. Deci, le vom urmări activitatea, automat, online.“

Prin urmare, specialistul de la compania de audit şi consultanţă EY susţine că ideea că întreg mediul de business este perturbat, iar companiile fintech ”distrug sau schimbă“ modelele de afaceri tradiţionale din prezent este puţin prea simplistă.

”Există anumite zone ale lanţului de valoare al mediului bancar, de exemplu, în care companiile fintech aduc, cu siguranţă, un serviciu la un preţ mai mic. Aceste zone au fost istoric foarte profitabile pentru bănci, iar situaţia în care se află în prezent reprezintă o schimbare în economie. Nişte exemple bune ar fi cumpărarea de valută, transferul de bani, care au fost transformate. Dacă ne uităm la efectuarea de plăţi, este un segment care a fost complet transformat de serviciile companiilor fintech.“

Băncile au avut întotdeauna în trecut anumite activităţi care erau foarte profitabile şi care sprijineau alte activităţi mai puţin profitabile. Unele dintre activităţile cu adevărat profitabile sunt vizate de o parte dintre aceşti jucători disruptivi – companiile fintech. Dar, în aceeaşi măsură, există o mulţime de exemple în care băncile folosesc din ce în ce mai mult serviciile fintech, care sunt în mare măsură externalizate încă din faza de cercetare şi dezvoltare, potrivit lui Andy Baldwin. Ceea se poate observa în prezent este că puţine dintre companiile fintech se extind şi demonstrează valoarea la care au fost evaluate. Multe dintre ele au fost, de fapt, achiziţionate de anumite bănci sau de companii de asigurări.