Profit record în banking de aproape 14 mld. lei, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 800 mld. lei, stabilitate a dobânzilor, odată cu scăderea inflaţiei, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, încetinirea creditării, continuarea consolidării şi restructurării băncilor, cu tranzacţii surpriză de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, continuarea digitalizării şi nivelul scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2023. Băncile s-au repliat rapid, acomodându-se la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie, dobânzi ridicate, deficite în creştere, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici.

Băncile par să o ducă din ce în ce mai bine. O arată ultimii ani, care au adus maxime istorice după maxime istorice, inclusiv în privinţa profiturilor, care au urcat la 5-6-7-8 mld. lei/an la nivel de sistem bancar, pentru ca în 2022 câştigul băncilor să ajungă la un record de peste 10 mld. lei, iar în anul 2023 să urce spre vârful de 14 mld. lei. Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituţiile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere. Cu profit record, cu active ajunse la un nou maxim istoric, cu continuare a creditării, cu solvabilitate de peste 20% şi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rată de neperformanţă în scădere, sub 3%, sistemul bancar românesc face istorie. Aceste rezultate record vin într-un context în care cei trei ani de dinainte, adică 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, au fost ani de stress test pentru întreaga economie. Şi pentru sistemul bancar aceşti ani au fost provocatori, însă băncile au reuşit să se replieze destul de rapid. Băncile s-au acomodat la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie, dobânzi ridicate, deficite în creştere, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici. De altfel, privind retrospectiv în ultimul sfert de secol (marcat şi de perioade de boom, şi de crize economice) vedem că băncile din România au rămas în cea mai mare parte a timpului pe plus, sistemul bancar românesc reuşind să bifeze 20 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, şi doar 5 ani de pierderi, conform datelor transmise de BNR. Dovadă că băncile au cam reuşit să facă profituri şi în vremuri bune şi în vremuri mai puţin bune.

În anul de referinţă 2023, ascensiunea puternică a veniturilor băncilor, în contextul dobânzilor mari, şi continuarea creditării au ajutat sistemul bancar românesc format din 32 de bănci să obţină un profit net record de 13,7 mld. lei, în creştere cu 34% faţă de câştigul raportat pentru anul 2022. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, un profit istoric. Analizând evoluţia câştigurilor băncilor pe parcursul anului 2023, vedem că în T1/2023 profitul era de 3,4 mld. lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, pentru ca după 9 luni din 2023 profitul să depăşească  nivelul din întregul an 2022, de 10 mld. lei, iar la final de 2023 să urce spre 14 mld. lei. Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să se consolideze, indicatorii privind rentabilitatea capitalurilor şi a activelor fiind de 20,4% (ROE), respectiv de 1,8% (ROA) la finele anului 2023, peste nivelurile din anul 2022 (16,4%, respectiv 1,5%, decembrie 2022). La nivelul Uniunii Europene (UE) băncile din România au condus în ultimii ani topul profitabilităţii, ajungând să aibă chiar ROE dublă faţă de media UE. Chiar şi BNR a recunoscut în diverse studii şi analize publicate că ROE, rentabilitatea capitalului băncilor din România, este cea mai mare din Europa.

Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig, iar anul trecut dobânzile au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut.

Pe de altă parte, la nivel sectorial, dacă analizăm ROE în bănci faţă de alte sectoare economice din România vedem că sectorul bancar a fost destul de aproape de limita de jos a profitabilităţii, doar utilităţile având un ROE mai scăzut, profitabilitatea sistemului bancar fiind şi sub media profitabilităţii la nivelul economiei. Băncile sunt mai puţin profitabile comparativ cu alte sectoare economice, precum industria, comerţul, construcţiile sau agricultura, după cum reiese din datele BNR din 2023. Nivelul ridicat al dobânzilor cerute de bancheri la credite şi ecartul faţă de dobânzile bonificate de bănci la depozite i-au determinat pe unii politicieni români să propună taxarea câştigurilor băncilor de pe piaţa locală ca în ţări precum Italia, Spania sau Ungaria, taxa suplimentară bancară fiind până la urmă implementată. Astfel, băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, acest nou impozit adăugându-se la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci; noul impozit este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). Băncile mari au raportat pentru anul 2023, în general, profituri în creştere comparativ cu nivelurile din 2022, în condiţiile creşterii creditării, dar mai ales după ascensiunea veniturilor în contextul dobânzilor mari, precum şi ca urmare a costului mic al riscurilor şi provizioanelor reduse. Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit, iar anul trecut dobânzile au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut la 14,5% în martie, 10,3% în iunie, 9% în septembrie şi 6,6% în decembrie 2023.

Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării cu un ritm mult mai lent decât în 2022. De fapt, creditarea a frânat în 2023, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022. O problemă importantă a sectorului bancar este că România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor. La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind cu 100-200 mld. lei peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic decât nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ţine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an. În perspectivă, revigorarea creditării va veni odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei.

Profiturile pentru majoritatea băncilor din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%.

Dar cum au reuşit băncile să facă profit record de aproape 14 mld. lei în 2023? Băncile au obţinut un câştig suplimentar din dobânzi de 24 mld. lei în condiţiile în care au încasat venituri din dobânzi la credite de peste 43 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile la depozite, de 19 mld. lei. Concret, băncile au încasat în tot anul 2023 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de peste 43 mld. lei, mai mari cu 14 mld. lei, respectiv cu aproape 50% (48%) peste nivelul încasărilor din anul 2022, conform datelor transmise de BNR. Creşterea substanţială a încasărilor din dobânzi a fost influenţată şi de nivelurile ridicate ale indicilor de referinţă ROBOR şi IRCC. Făcând o medie a ROBOR la 3 luni din anul 2023 vedem că nivelul a fost de peste 6,6%, peste media din anul 2022. Şi noul indice IRCC de referinţă, folosit pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, a mai crescut, valoarea utilizată ca referinţă la creditele noi ajungând la 5,71% în T1/2023, 5,98% în T2, 5,94% în T3, respectiv 5,96% în T4/2023, însă acest indice a rămas în continuare sub 6% şi sub ROBOR la 3 luni. În lupta cu inflaţia, BNR a majorat dobânda-cheie pe parcursul anilor 2021, 2022 şi 2023 de 11 ori în total, până la 7%, ultima majorare fiind operată în ianuarie 2023, iar apoi pe parcursul anului 2023 nivelul a fost menţinut. Inflaţia a coborât la 6,6% la finalul anului 2023, după ce în 2022 a depăşit şi 16%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite pentru depozite, nivelul a ajuns la finalul anului 2023 la 19,1 mld. lei, în creştere cu 10 mld. lei, respectiv cu 110% comparativ cu 2022, conform datelor BNR. Cu toate că şi cheltuielile băncilor cu dobânzile la depozite au sprintat puternic în anul 2023, fiind duble faţă de 2022, volumul este în continuare mic raportat la veniturile băncilor din dobânzile la credite. Practic, cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozite au fost în anul 2023 de circa 2,3 ori ori mai mici decât încasările băncilor din dobânzile la credite. De-a lungul timpului, bancherii au menţinut creditarea mai scumpă decât dobânzile plătite pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci în condiţiile în care mai mult de jumătate din veniturile totale vin din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor. Nivelul veniturilor nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) a ajuns la finalul anului 2023 la 24 mld. lei, după un salt de 20% faţă de anul 2022, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,5 mld. lei, după o creştere de 6%. Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 29,5 mld. lei la finalul anului 2023 (+17% faţă de 2022), în timp ce veniturile operaţionale totale la nivelul sistemului bancar au fost de 34,2 mld. lei.

Ce profituri au făcut băncile mari în 2023? Analizând băncile mari vedem că profiturile pentru majoritatea instituţiilor de credit din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%. Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câştigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm şi BRD şi ING Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câştigul total al sistemului românesc. Comparativ, în anul 2022 Banca Transilvania, BCR şi BRD au fost pe podium în clasamentul celor mai profitabile bănci, cu câştiguri cumulate de 5,3 mld. lei în 2022. Lider în topul celor mai profitabile bănci mari din 2023 este Banca Transilvania, care conduce şi topul băncilor de pe piaţa locală după active, banca raportând un câştig net de peste 2,49 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de 2022. Creditele nete acordate de banca din Cluj au înregistrat în 2023 o creştere cu aproape 13% faţă de 2022, ajungând la un sold de circa 71,6 mld. lei.

Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în 2023Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen, cu câştiguri cumulate de 6,7 mld. lei, adică 50% din profitul sistemului bancar.

Pe locul 2 în topul băncilor profitabile a fost în anul 2023 BCR, a doua cea mai mare bancă după active, care a obţinut un profit net de aproape 2,49 mld. lei, în creştere cu 36%. Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor de BCR au crescut cu doar 6% până la 58,7 mld. lei la final de 2023. Podiumul topului băncilor mari profitabile din 2023 este completat de Raiffeisen Bank, a şasea cea mai mare bancă după active, care a avansat în clasamentul profitabilităţii după ce a obţinut anul trecut un câştig net de peste 1,7 mld. lei, în creştere cu 39% faţă de 2022. Pe zona de creditare, Raiffeisen Bank România a raportat o creştere de doar 3%, până la un sold de credite nete de circa 40,7 mld. lei. Locul 4 în topul băncilor profitabile din anul 2023 revine BRD-SocGen, a patra bancă mare de pe piaţa românească după active, care a înregistrat anul trecut un profit net de peste 1,6 mld. lei, în creştere cu 27% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. Soldul creditelor acordate de BRD a crescut în 2023 la 40,2 mld. lei, cu 13% peste nivelul din 2022. ING Bank România, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, se plasează pe locul 5 în clasamentul băncilor mari profitabile din 2023, cu un profit net de 1,55 mld. lei, mai mare cu 24% faţă de câştigul din anul 2022, banca ocupând aceeaşi poziţie şi în topul după active, potrivit informaţiilor transmise de bancă la solicitarea ZF. Grupul italian UniCredit, care deţine a şaptea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, ocupă locul 6 în topul profitabilităţii pentru anul 2023, în condiţiile în care a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 47% faţă de 2022. Pe poziţia 7 în topul celor mai profitabile bănci din 2023 se plasează CEC Bank, care a devenit a treia cea mai mare bancă după active. Instituţia de credit deţinută de stat a raportat pentru anul trecut un profit neauditat de 516 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de câştigul din anul 2022. Libra Internet Bank a realizat în 2023 un profit net  record de 317,2 mil. lei, în creştere cu aproximativ 33% faţă de 2022, rezultat cu care banca a urcat în top 10 bănci profitabile, pe locul 8. Poziţia 9 în topul celor mai profitabile bănci mari revine OTP Bank România, care a raportat un profit de 262 mil. lei pentru 2023, de şapte ori mai mare decât câştigul din 2022. Iar banca românească cu capital grecesc, Alpha Bank ocupă locul 10 în clasamentul băncilor profitabile, cu un câştig de 190 mil. lei, cu 15% mai mare faţă de rezultatul din 2022. În ceea ce priveşte activele băncilor de pe piaţa locală, nivelul a ajuns anul trecut la un record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), după un salt de circa 100 mld. lei (14,6%) faţă de finalul anului 2022, conform datelor băncii centrale. Majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reuşit în anul 2023 să-şi majoreze activele faţă de 2022, cu ritmuri de creştere oscilând de la 10% la 35%, peste inflaţie, în timp ce activele nete la nivelul întregului sistem bancar au făcut anul trecut un salt de aproape 15%, până la  un record de peste 800 mld. lei. În top 10, doar OTP Bank România a înregistrat anul trecut o uşoară scădere a activelor faţă de 2022.

Cele mai mari 10 bănci în 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING (loc 5), Raiffeisen (loc 6), UniCredit (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha (loc 9) şi OTP (loc 10).

Deşi activele pentru majoritatea băncilor mari au fost pe o tendinţă ascendentă în 2023, CEC Bank, Banca Transilvania şi Exim Banca Românească, bănci cu capital majoritar românesc, s-au evidenţiat cu cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2022, de 35%, 21% şi, respectiv, 15%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar. Cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari a venit de la CEC Bank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, care a urcat în 2023 pe podium, pe locul 3 în topul celor mai mari bănci după active, cu un nivel raportat de 83,5 mld. lei, după un salt record de 35% faţă de 2022. În aceste condiţii, faţă de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depăşit Raiffeisen Bank, ING Bank şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament în 2023. Privind retrospectiv, vedem că CEC Bank avansase în anul 2021 de pe locul 7 pe 6, depăşind UniCredit Bank după o majorare a activelor cu aproape 23% faţă de 2020, până la 50,7 mld. lei. Iar în 2022 CEC Bank a fost foarte aproape să mai urce o poziţie, până pe locul 5, dar a rămas pe locul 6, cu active de 62 mld. lei, apropiate de cele ale Raiffeisen Bank şi o cotă de piaţă de 8,83% (faţă de 8,85% în cazul Raiffeisen). În 2023, CEC Bank a ajuns la o cotă de piaţă de 10,4%. Cele mai mari 10 bănci din România în 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING Bank (loc 5), Raiffeisen Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10).

Comparativ, în anul 2022, Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2) şi BRD-SocGen (loc 3) erau pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească, fiind urmate de ING Bank (loc 4), Raiffeisen Bank (loc 5), CEC Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10). Podiumul celor mai mari trei bănci se schimbase anterior în 2018 după ascensiunea Bănci Transilvania pe poziţia de lider al bankingului local în urma achiziţiei Bancpost. Topul celor mai mari jucători din banking a fost marcat de o serie de schimbări, unele bănci reuşind să câştige teren, în timp ce altele au pierdut cotă de piaţă. În timp ce unii jucători au câştigat cotă de piaţă fie organic, fie şi prin achiziţii, în ciuda efectelor crizei economice izbucnite în 2008/2009, alţii s-au ajustat, în funcţie de strategiile şi politicile de business aplicate de fiecare. În ultimii ani, topul celor mai mari bănci din România a evidenţiat o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc - Banca Transilvania (locul 1 în top), CEC Bank şi EximBank, inclusiv pe fondul intensificării creditării. Primele cinci bănci mari - Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD şi ING Bank - aveau în 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezentând circa 63% din activele nete totale ale sistemului bancar. În 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar în 2021 activele primelor 5 bănci erau de 400 mld. lei.

Pe lângă continuarea creditării şi creşterea dobânzilor, respectiv marja încă mare dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor a susţinut majorarea profiturilor raportate de bănci în ultimii ani. Pe parcursul anului 2023 rata creditelor neperformante (NPL - non-performing loans),  a oscilat între 2,3% şi 2,73%, cel mai ridicat nivel fiind în luna martie şi cel mai scăzut pe final de an. Indicatorii pe baza cărora se evaluează calitatea creditelor acordate au cunoscut o dinamică pozitivă, în pofida unor influenţe semnificative asupra capacităţii de plată a debitorilor. Astfel, rata NPL care a coborât la 2,3% din total credit în decembrie 2023, şi gradul de acoperire cu provizioane, de 65,5% în decembrie 2023, plasează sectorul bancar românesc într-o categorie de risc scăzut la nivelul UE. Prin scăderea înregistrată în cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar românesc a consemnat un minim istoric de la data implementării metodologiei Autorităţii Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014), conform evaluărilor băncii centrale. Şi indicatorii de evaluare a solvabilităţii s-au menţinut peste cerinţele prudenţiale aplicabile, valoarea acestora fiind superioară mediei europene, după cum reiese din datele BNR. Astfel, rata de solvabilitate - unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general – s-a menţinut peste 20%, depăşind cerinţele prudenţiale aplicabile şi media UE. Nivelul solvabilităţii a ajuns în decembrie 2023 la 22,5%, în scădere faţă de 2022, când era 23,4%, dar în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei. Solvabilitatea mare a băncilor, de peste 20%, mai mult decât dublă faţă de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face faţă mai bine unor şocuri şi că există resurse pentru a intensifica finanţarea economiei. Însă, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilităţii, pentru că arată că băncile nu îşi utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Totodată, lichiditatea sistemului bancar românesc s-a îmbunătăţit în 2023 faţă de anul 2022, poziţionându-se, de asemenea, şi peste valorile sectorului bancar din UE. Sectorul bancar românesc a continuat tendinţa de îmbunătăţire a condiţiei sale financiare şi prudenţiale, în pofida provocărilor generate de contextul macroeconomic şi geopolitic dificil al anului 2023, în viziunea BNR. Concret, creşterea înregistrată de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR - Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativă (281% la finele anului 2023, faţă de 209% în 2022), nivelul indicatorului depăşind cu mult limitele reglementate (100%) şi pe cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023). În ceea ce priveşte restructurarea sistemului bancar românesc, procesul a încetinit în contextul profiturilor record, astfel că băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă la finalul anului 2023 sub 51.500 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a ajuns aproape de 3.500. În ultimul an, 364 de bancheri au plecat din sistem, în timp ce numărul de sucursale şi agenţii bancare a crescut uşor, cu 27. În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a accelerării procesului de digitalizare, dar şi ca efect al continuării consolidării sistemului bancar autohton. Anul 2023 a adus continuarea consolidării sistemului bancar autohton, cu tranzacţii surpriză de fuziuni şi achiziţii. Fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co a ajuns în octombrie 2023 la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa să cumpere First Bank România. De asemenea, într-o tranzacţie surpriză, cu negocieri ţinute secrete până la anunţul operaţiunii, UniCredit Bank România, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, fuzionează cu banca românească cu capital elen Alpha Bank România, care dispare de pe piaţa autohtonă după aproape 30 de ani de existenţă. Iar Banca Transilvania cumpără OTP Bank România, tranzacţie care îi va consolida poziţia de lider al bankingului românesc, aceasta fiind a patra bancă pe care o achiziţionează Banca Transilvania, după Volksbank, Bancpost şi Idea Bank. Anul 2024 poate să aducă dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, în condiţiile în care inflaţia continuă să scadă, ceea ce poate duce la revigorarea creditării. Şi, probabil că sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent şi în 2024 după câştigul record din 2023. Iar consolidarea, restructurarea şi digitalizarea sistemului bancar pot merge mai departe. Cert este că, în perspectivă, persistă incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, fiind necesară susţinerea redresării economiei, inclusiv prin revigorarea creditării, dar şi ajustarea deficitelor.   

ACTIVE SISTEM BANCAR. Au crescut peste 800 mld. lei Evoluţia activelor nete ale sistemului bancar românesc în perioada 2008-2023 (mld. lei)