„Toţi managerii spun că mediul de business se schimbă continuu şi aseamănă cele mai dificile momente prin care au trecut cu nişte catastrofe. Paradoxal, îşi amintesc de crizele peste care au fost nevoiţi să păşească de-a lungul carierei cu zâmbetul pe buze. Iar, în final, ceea ce îi separă pe managerii şi pe antreprenorii performanţi de cei care pierd lupta este zâmbetul.“

Jérôme Barrand a ajuns la această concluzie după ce timp de o oră a discutat cu directori ai unor companii precum Lafarge, Danone, Wienerberger sau Energobit, care le-au povestit câtorva zeci de absolvenţi Copernic despre cele mai importante meciuri pe care le-au câştigat cu mediul economic în ultimii ani şi despre nevoia de schimbare a organizaţiilor. Barrand, director al Institutului de Agilitate a Organizaţiilor din cadrul Şcolii de Management din Grènoble, susţine că schimbarea a devenit cuvânt de ordine în organizaţiile din întreaga lume, iar singurii manageri şi antreprenori care vor reuşi să-i facă faţă constant sunt cei care vor înceta să mai pună rezultatul pe primul loc şi care vor înlocui ordinele cu o mână de ajutor dată subalternilor.

Prea multe niveluri ierarhice, procese mult prea structurate, teamă de asumare, expansiune exagerată sau intrarea în „moarte clinică” a unor modele de business – toate au fost pe lista de schimbare a acestor manageri, care astăzi renunţă la strategii pe termen lung în schimbul managementului făcut aproape „din mers”. De ce? „Pentru că viaţa este şi va fi o întreagă schimbare, de la caracteristicile resursei umane până la modul de funcţionare a businessului. Un tânăr care se înscrie la o facultate de inginerie ştie că, atunci când va absolvi, peste 50% din ceea ce învaţă nu va mai fi de actualitate. Iar unul care abia se angajează va schimba peste zece joburi şi chiar companii până la 35 de ani. Aşadar, adaptarea la schimbare, la stituaţii neaşteptate, aşa-zisa agilitate, trebuie să fie o prioritate pentru toţi managerii”, explică Jérôme Barrand.

De aceeaşi părere este şi Corneliu Fecioru, membru în boardul producătorului de cărămizi Wienerberger, pentru care schimbarea a fost o constantă în întreaga carieră. Lucrează în industria materialelor de construcţii din 1997, când s-a angajat ca director de resurse umane la Lafarge, tocmai când francezii intrau pe piaţa locală. Pe atunci, avea experienţa altor două companii prin care a trecut şi încă mai voia să schimbe economia. Nevoia de schimbare l-a găsit într-o primă echipă a Lafarge foarte structurată, cu 12 niveluri ierarhice. Apoi, schimbarea a venit din nou, la scurt timp, când Lafarge a început să achiziţioneze companii de profil româneşti pentru a se extinde, iar managerii au început să se schimbe şi ei.

De atunci, Corneliu Fecioru a trecut prin mai multe „ocolişuri” în cariera profesională. În cadrul Lafarge a schimbat trei funcţii, iar timp de peste doi ani a lucrat şi pentru firma de logistică Gebruder Weiss: „Oamenii se schimbă greu, în general, şi tocmai de aceea trebuie să încercăm să «ieşim din cutie» cât mai des, să inovăm. Deşi tehnologiile industriale, spre exemplu, sunt destul de stabile, climatul extern se schimbă mereu şi trebuie să fii pregătit pentru asta”. Un studiu realizat de Project Management Institute arată că organizaţiile agile, care identifică schimbarea şi se adaptează, sunt de două ori mai performante.

Pentru Florin Pop, directorul general al EnergoBit, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa echipamentelor energetice, cu afaceri de 176 de milioane de euro anul trecut, schimbarea a venit într-un moment în care businessul era „pe val”. „Am profitat foarte bine de boomul energiei verzi (eoliene, fotovoltaice) până la un anumit punct (în 2013, când compania a fost nevoită să oprească astfel de proiecte din cauza modificării legislaţiei din domeniu n.red.). Aşa că am fost obligaţi să ne reorientăm, să acceptăm schimbarea şi să ne adaptăm. Am mers spre energia electrică. Nu a fost uşor, am schimbat o bună parte din tehnologie, dar altă soluţie nu era“.

În prezent, Florin Pop spune că organizaţia nu se mai concentrează decât pe strategii realizate pe termen mai scurt şi în fiecare zi sau lună este „în priză” pentru a se adapta unor noi obstacole, fie acestea legate de salariaţi sau de câştigarea unor noi contracte profitabile. „A venit timpul şi pentru o schimbare de cultură organizaţională. Trecem de la o afacere de familie la una corporatistă.“

Schimbările multiple prin care trec companiile din România şi-au pus amprenta asupra liderilor, care lucrează cu strategii flexibile şi au împrumutat ceva din relaxarea sportivilor de performanţă, care au capacitatea de a zâmbi şi când pierd, pentru că ştiu să se bucure de competiţie.