Dincolo de indicatorii de profitabilitate, în viitor se va pune tot mai mult accentul pe modul în care afacerile sunt conduse şi pe efectele acestora asupra tuturor, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi sau chiar societăţi întregi. Cum se traduc iniţiativele de sustenbilitate în sectorul financiar a povestit Serge Offers, CFO al ING Bank România.

Pe scurt, să faci business cu responsabilitate în România înseamnă pentru mine să contribui la o societate mai echitabilă, incluzivă şi responsabilă din punct de vedere ecologic”, răspunde Serge Offers, CFO al ING Bank România, întrebat cum vede el discuţiile despre capitalismul responsabil. El adaugă că banca pe care o reprezintă este un lider de sustenabilitate în sectorul financiar, viziune confirmată de recunoaşterea externă pe care au primit-o pentru eforturile lor ESG (mediu, social şi guvernanţă) de la furnizori independenţi de cercetare şi rating, precum Sustainalytics, S&P Global şi MSCI. „Îndreptându-ne atenţia către mediul înconjurător, ne propunem să creăm valoare pe termen lung prin abordarea Terra, o strategie de a alinia portofoliul nostru de împrumuturi cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, detaliază Offers strategia lor principală în ceea ce priveşte sustenabilitatea. El menţionează că cel de al doilea raport Terra a fost publicat în octombrie 2020 şi a subliniat  progresele realizate în nouă dintre cele mai responsabile sectoare pentru schimbările climatice din portofoliul lor. În ceea ce priveşte anii ce vor urma, CFO-ul ING Bank se declară optimist. El citează un studiu al ING din aprilie 2021, potrivit căruia 72% dintre investitori spun că îşi sporesc ambiţiile atunci când vine vorba de rezultatele ESG. În plus, 48% dintre aceştia consideră că finanţarea sustenabilă va fi mai eficientă în stimularea tranziţiei companiilor cu consum intensiv de carbon comparativ cu finanţarea convenţională.

CFO-ul ING Bank este de părere şi că membrii din conducerea unei companii vor avea un rol din ce în ce mai important în creşterea încrederii tuturor părţilor implicate în evoluţia businessului – nu doar a acţionarilor, ci şi a angajaţilor sau clienţilor, de pildă. „Conducerea joacă un rol important în înţelegerea modului în care aceste evoluţii externe le afectează compania, prin relaţionarea cu un grup mare de stakeholderi, respectiv punând aceste subiecte pe agenda internă cu o prioritate ridicată şi stabilind o ambiţie ESG clară. Nu este vorba doar de a da tonul, ci şi de promovarea şi susţinerea modelelor existente în organizaţie şi implicarea activă a angajaţilor în cocrearea viziunii”, spune Serge Offers.

Astfel, observă el, chiar dacă rentabilitatea capitalului acţionarilor rămâne un subiect important alături de conformitatea legală, accentul se va pune tot mai mult pe modul în care businessurile sunt conduse. „Pe lângă preocupările faţă de mediu abordate mai sus, acest lucru include şi probleme sociale legate de diversitate şi incluziune, care sunt mult mai vaste decât egalitatea de gen şi includerea persoanelor cu dizabilităţi, LGBT sau din diferite medii etnice”, exemplifică Offers. Anul trecut, ING a fost unul dintre membrii fondatori ai Camerei de Comerţ Române pentru Diversitate, care este prima de acest gen la nivel global şi îşi propune să creeze drepturi şi oportunităţi egale pentru toţi.

ING are un director global de sustenabilitate care coordonează eforturile de acest tip în întreaga companie. „Indiferent de structura organizatorică precisă, cred că a avea membri dedicaţi în top management este o condiţie prealabilă pentru succes. Acest lucru permite să ai lideri de opinie atât de necesari în această zonă, care alocă timp pentru a menţine relaţia cu o gamă largă de stakeholderi relevanţi, precum şi asigurarea faptului că acest subiect este în mod continuu în fruntea agendei şi că progresul este monitorizat în raport cu un set de indicatori de performanţă predefiniţi.”

Care sunt paşii specifici unei instituţii din industria financiar-bancară pe care o ia în direcţia capitalismului sustenabil? Concret, ING poate avea un impact substanţial asupra mediului prin oferirea de finanţări sustenabile, ori sub formă de împrumuturi şi obligaţiuni. Potrivit lui Serge Offers, la nivel de grup, ING a fost unul dintre liderii pieţei în ceea ce priveşte finanţarea sustenabilă în 2020. Au facilitat 60 de obligaţiuni verzi, sustenabile şi sociale şi au acordat 47 de împrumuturi de sustenabilitate. În 2021, au intermediat peste 15 obligaţiuni şi au acordat 25 de împrumuturi verzi şi de sustenabilitate. „Intensificăm şi în România aceste activităţi - am fost implicaţi la nivel local în primele împrumuturi şi obligaţiuni sindicalizate verzi. Investigăm, de asemenea, dacă putem veni în întâmpinarea persoanelor fizice într-un mod similar, pentru a aduce îmbunătăţiri caselor lor sau pentru a cumpăra maşini electrice”, adaugă Offers.

Concentrându-se pe investiţii sociale, el menţionează Banometru şi Startarium, care şi-au relansat noile platforme în primul trimestru al anului 2021. Banometru sprijină persoanele care se confruntă cu probleme financiare şi a adus noi instrumente pentru utilizatorii săi, inclusiv calculatoare de economii şi împrumuturi sau o nouă secţiune pentru finanţele personale în perioade de criză. Startarium oferă informaţii şi îndrumări comunităţii de start-up-uri, oferind instrumente, experţi şi cunoştinţe concepute pentru a ajuta antreprenorii români să îşi lanseze şi să îşi dezvolte afacerile. Platforma actualizată a adăugat noi instrumente pentru învăţare şi practică, de la cursuri ghidate A-Z până la şabloane gratuite, precum cele pentru modelul de afaceri sau propunerea unică de valoare (Value Proposition). În plus, vor continua parteneriatul cu Code4Romania, iniţiativa „Adoptă un proiect” şi campaniile lor sociale, în care clienţii se alătură eforturilor lor şi joacă un rol activ prin donaţii direct din Home’Bank. De asemenea, menţionează el, în afară de programele companiei de responsabilitate socială corporativă, spune că siguranţa şi bunăstarea angajaţilor lor rămâne o prioritate ridicată. „Acum că pandemia se ameliorează, atenţia se îndreaptă către întoarcerea treptată la birou şi găsirea unui echilibru adecvat în a lucra structural o parte din timp de acasă.”

 Întrebat şi ce crede despre economia circulară, Serge Offers  spune că pentru el este cel mai bine descrisă printr-o schimbare de paradigmă de la „iei-produci-deşeu” la „reduci-reutilizezi-reciclezi”. „În funcţie de natura companiei, amploarea directă a beneficiilor ar putea fi diferită, însă fiecare poate contribui la o lume mai bună. Luând ca exemplu ING, sediul nostru din România a primit certificarea BREEAM outstanding pentru sustenabilitate şi am luat măsuri pentru a elimina paharele de plastic din sediu, iar pe viitor vom optimiza călătoriile de afaceri, luând în considerare alternative precum întâlnirile digitale.” Adaugă că tranziţia circulară este declanşată parţial de o nouă legislaţie, cum ar fi Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă sau introducerea dreptului de a repara. Dar este, totodată, declanşată de progresul tehnologic sau de schimbările de preferinţe. „Cele două din urmă au condus, de exemplu, la noi modele de afaceri în gestionarea deşeurilor, care vizează redistribuirea materialelor sau schimbarea preferinţelor unor persoane de la proprietate la împărţirea bunurilor, cum ar fi maşinile. ING sprijină activ aceste companii în tranziţia lor şi a coordonat în 2019  primul împrumut sindicalizat pentru dezvoltarea sustenabilă a celui mai mare parc de reciclare din România.”

De altfel, el menţionează că ING a fost printre primii din industrie atunci când a venit vorba să stabilească obiective ESG, să emită obligaţiuni verzi şi să ofere împrumuturi legate de sustenabilitate. „Pandemia a avut un impact profund asupra multor modele de afaceri datorită digitalizării accelerate, care a presupus schimbarea comportamentului clienţilor şi reevaluarea lanţurilor valorice globale. Acest lucru doar ne-a reconfirmat direcţia noastră strategică de a deveni un lider digital bazat pe date, având schimbările climatice drept unul dintre principalii piloni de sustenabilitate.” Conform studiului ING despre sustenabilitate, alte companii au avut o reacţie similară. Deşi 53% dintre companiile din sondajul nostru au avut reduceri de buget în urma pandemiei, 57% reuşesc să-şi accelereze planurile de transformare sustenabilă şi 37% se îndreaptă mai repede către obiectivele sociale precum diversitatea şi standardele forţei de muncă.

Serge Offers este de părere că, în general, top managementul şi companiile mari trebuie să joace un rol important în modul în care putem răspunde ca societate provocărilor majore cu care ne confruntăm. „Poziţiile noastre vin cu responsabilitatea de a crea o conştientizare amplă a provocărilor actuale şi viitoare cu care ne confruntăm sau ne vom confrunta după pandemie, precum şi de a contribui la găsirea unor posibile soluţii care să promoveze sănătatea şi bunăstarea întregii societăţi. Deşi fiecare companie este poziţionată diferit şi, ca instituţie financiară, ING consideră că avem cel mai mare impact prin portofoliul nostru de credite, ar trebui să fim, de asemenea, dispuşi să participăm la dezbaterea publică despre ceea ce înseamnă să fii o societate incluzivă, echitabilă şi responsabilă cu mediul înconjurător.”

Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.