Şantajul guvernului elen adresat partenerilor din Europa poate fi asemănat cu atacul unui terorist inept care intră într-o încăpere plină de oameni cu pistolul la tâmpla proprie şi îi ameninţă că, dacă nu îi satisfac cererile, se va sinucide“, descria situaţia săptămâna trecută, înaintea referedumului de duminică, Alexandros Ignatiadis, om de afaceri elen ce deţine pe piaţa locală împreună cu Paschalis Paganias compania de construcţii Octagon.

Compania nu a avut de suferit în urma evenimentelor din Grecia, dat fiind faptul că afacerile de 53,5 milioane de lei ale Octagon sunt concentrate exclusiv pe piaţa locală, potrivit lui Ignatiadis. Omul de afaceri are câteva explicaţii asupra situaţiei actuale din ţara sa de origine: „Grecia a fost efectiv un stat cvasicomunist cu pondere imensă a sectorului de stat în economie. 70% din populaţie depinde de stat pentru venituri, fie ca funcţionar public, fie ca furnizor de servicii şi produse către stat“.

În acest context, singura soluţie văzută de omul de afaceri, dar şi una dintre cele mai dificil de aplicat, este diminuarea şi eficientizarea sectorului de stat, dar şi reforma radicală a sistemului de asigurări sociale, care în prezent nu mai este sustenabil. „Politica guvernului prezent este catastrofală, amatoristă şi în gravă încălcare a mandatului popular primit în alegeri. Guvernul Greciei a refuzat vreme de cinci luni să negocieze cu partenerii europeni, fiind convins că Europa va ceda la şantaj în ultima clipă şi va oferi finanţare necondiţionată. Realitatea a fost alta şi am ajuns astfel prima ţară dezvoltată care a intrat în default, cu poporul care face cozi la bănci pentru 60 de euro“, descrie el politicile guvernului lui Tsipras. Indiferent de ce s-ar întâmpla în continuare, el este totuşi de părere că nu există pericolul declanşării unei noi crize economice. „Există o serie de «Chinese walls» puse la punct de către instituţiile europene care limitează riscul contagiunii“.

În opinia lui Giorgos Malideros, proprietarul restaurantului Osho şi al lanţului de restaurante Oro Toro, ce totalizează afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro, nu doar grecii sunt de blamat pentru actuala situaţie: „Cu siguranţă grecii sunt de condamnat pentru că nu au folosit cu chibzuinţă fondurile UE şi împrumuturile FMI, dar cei care au acordat împrumuturi şi fonduri în mod continuu unei ţări ce nu putea să le returneze sunt de asemenea de condamnat. Din punctul meu de vedere, situaţia poate fi asemănată cu un credit luat de la o bancă. Când aplici pentru un credit, eşti întrebat ce vei face cu banii, prezinţi un plan de afaceri, trebuie să oferi o garanţie“.

Malideros crede că un prim pas spre echilibru ar fi reducerea datoriei publice a Greciei la un nivel la care să poată fi susţinută de populaţie. „Aceasta ar aduce cetăţenilor greci şi Guvernului gura de aer de care au nevoie pentru a merge mai departe“. Apoi, consideră necesară regândirea întregii legislaţii fiscale a ţării, în scopul de a o face mai adaptată situaţiei actuale şi mai stabilă,  în scopul atragerii de investitori, atât străini, cât şi locali. Malideros consideră că una dintre principalele probleme ale ţării este migrarea investitorilor: potrivit lui, mulţi cetăţeni greci care au potenţa financiară a de a investi preferă să nu facă acest lucru din cauza incertitudinii economice şi a taxelor mari. „Există miliarde de euro depozitaţi sau investiţii ale grecilor în afara ţării, din cauza fricii lor de a face o investiţie acolo sau chiar de a-şi ţine banii în Grecia, de teama de a-şi pierde munca de o viaţă în cazul unui default sau prin plata taxelor pe care nicio afacere din lume nu le poate susţine“.

Malideros spune că în prezent majoritatea depozitelor grecilor şi investiţiile sunt plasate în ţări precum Germania şi Regatul Unit, adică cele care împing guvernul grec să genereze prin parlament mai multe taxe şi mai multe reduceri bugetare, cu scopul de a-şi lua înapoi împrumuturile acordate UE sau FMI. Pentru reprezentanţii acestor ţări, plecarea investitorilor greci nu este de preferat. „Ei vor ca banii greceşti să fie folosiţi acolo şi să rămână acolo. Îşi doresc să recupereze cât mai mult înainte de o prăbuşire, totuşi eu cred că grecii au ajuns la un punct în care nu mai pot susţine această situaţie. Nu mai pot plăti alte taxe, nu pot suferi alte reduceri bugetare din moment ce au probleme legate de acoperirea nevoilor de bază“.