Indemnuri banale, demonetizate prin repetitie excesiva, pe care le-am auzit de mii de ori, fie in viata de zi cu zi, fie in avalansa de carti care au invadat in ultimele decenii spatiul public. Ele inceteaza sa fie vorbe goale si capata o rezonanta particulara atunci cand sunt alaturate experientelor de viata si afacerilor de succes personale pe care miliardarul britanic Richard Branson ni le istoriseste in acest volum cu titlu imperativ: „Screw It, Let’s Do It”. Nascut in 1950, in Shamley Green, Marea Britanie, Branson a fost un copil dislexic, cu rezultate scolare mediocre, caruia se pare ca unul dintre dascalii sai timpurii i-a spus: „Fie o sa ajungi la puscarie, fie o sa devii miliardar!”. Partea cu puscaria, in paranteza fie spus, de-abia a ocolit-o (atunci cand, la inceputurile sale, era sa intre dupa gratii pentru evaziune fiscala), insa a ajuns, cu tenacitate, cutezanta si inteligenta, unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii. A inceput sa faca afaceri in domeniul presei, la revista Students, s-a lansat fara succes in cresterea de brazi si de papagali, a vandut discuri prin corespondenta si apoi, din pricina unei greve a serviciilor postale britanice, si-a deschis un prim magazin la Londra. Ulterior investeste banii castigati intr-un studio de inregistrari, care isi propune sa promoveze doar artisti valorosi, insa necunoscuti. Este momentul cand afacerea sa este botezata Virgin, nume ce reia fraza uneia dintre colaboratoarele sale: „In materie de afaceri, suntem cu totii virgini”. Primul succes rasunator este reprezentat de lansarea discului „Tubular Bells” al necunoscutului, pe atunci, Mike Oldfield. Au urmat Sex Pistols, Phil Collins, Culture Club si o ploaie de jamaicani obscuri, interpreti de reggae. In anii ’80, casa Virgin face progrese uluitoare si isi diversifica activitatile: carti, productii video, restaurante.   

 

 

 

Joseph Gelinek a fost un pianist virtuoz pe care Ludwig van Beethoven l-a surclasat intr-un celebru duel muzical, desfasurat la Viena, la sfarsitul secolului al XVIII-lea. In semn de omagiu subtil pentru personalitatea titanului din Bonn, numele lui Gelinek a devenit pseudonimul unui muzicolog, interpret si compozitor spaniol contemporan, care s-a concentrat asupra reconstituirii si a popularizarii repertoriului mai putin cunoscut al lui Beethoven. Pornind de la intrebarea daca acesta a compus sau nu Simfonia a X-a (intrebare intemeiata pe anumite aluzii din corespondenta muzicianului, care, se pare, planuia ca ultima lui compozitie simfonica sa fie in intregime instrumentala), ibericul Gelinek a scris un roman in care diverse grupuri - de la obscuri oameni de afaceri pana la descendenti ai lui Napoleon - se lupta, ajungand uneori si la la crima, pentru a intra in posesia „Sfantului Graal” al muzicii clasice, partitura Simfoniei a X-a.

 

 

 

 

„Ca majoritatea oamenilor, am trait multa vreme cu mama si tatal meu. Tatei ii placea sa se uite la lupte greco-romane la televizor, iar mamei ii placea sa se ia la tranta; n-avea importanta cu ce sau cu cine.” Dusmanii personajului care isi incepe astfel confesiunea sunt Satana (in multiplele-i infatisari), Vecinii de alaturi, Trantorii; iar prietenii: Dumnezeu, Cainele nostru, Matusa Madge, romanele lui Charlote Brönte si Insec­ticidele. Intr-un univers de o ciudata severitate, in care viata graviteaza in jurul Bibliei, al predicatorilor, Jeanette (romanul autoarei britanice este in mare masura autobiografic) este o fata adoptata de o familie de evanghelisti din nordul Angliei, care creste in preajma unei mame adoptive excentrice ce a hotarat sa faca din fiica ei o aleasa a lui Dumnezeu, o misionara insarcinata sa raspandeasca cuvintele Domnului. Ajunsa la varsta maturitatii, o legatura amoroasa secreta a fiicei prici­nuieste un scandal urias, care o obliga sa rupa atat relatiile cu mama ei, cat si cu biserica sub idealurile careia slujise pana atunci.