Economistul James Heckman întreabă oameni educaţi (excluzând oamenii de ştiinţă) care este legătura dintre venitul unei persoane şi IQ? Cât la sută contează IQ-ul unei persoane în succesul financiar? Mulţi zic că în jur de 25%, alţii chiar 50%. 

 

Atunci, dacă eşti deştept de ce nu eşti bogat? O nouă cercetare spune că IQ-ul are o influenţă asupra succesului financiar de doar 1-2%. Norocul joacă o parte importantă, însă un factor cheie pentru a te îmbogăţi este personalitatea. Heckman a găsit că succesul financiar este legat de conştiinciozitate, o trăsătură marcată de hărnicie, perseverenţă şi auto-disciplină.

 

Pentru a ajunge la această concluzie, el şi colegii lui au examinat patru seturi de date care au inclus scorurile IQ, rezultate la teste, evaluări de personalitate a mii de oameni din Marea Britanie, SUA şi Olanda. Au avut la dispoziţie seturi de date ce s-au întins pe decenii, urmărind nu numai venitul unei persoane, ci şi problemele cu legea, indicele de masă corporală sau satisfacţia vieţii pe care o duce.

 

Studiul a constatat că notele şi rezultatele bune la examene au fost predicatori mai buni ai succesului în viaţa adultă decât scorurile IQ brute. Notele nu reflectă doar inteligenţa, ci şi ceea ce Heckman numeşte "abilităţi non-cognitive", cum ar fi perseverenţa, obiceiurile bune de studiu şi abilitate a colabora. 

 

El mai susţine că, spre deosebire de IQ, conştiinciozitatea este mai maleabilă, iar o minte deschisă, o trăsătură largă care include curiozitatea, este de asemenea, legată de scoruri şi notele la teste. 

 

IQ-ul contează, bineînţeles. O persoană cu IQ 70 nu va putea face lucruri care sunt uşoare pentru o persoană cu IQ-ul 190. Heckman spune că multe persoane inteligente nu reuşesc să se îmbogăţească deoarece nu au competenţe care nu sunt măsurate de testele de inteligenţă: fie nu ştiu să se comporte la interviurile de angajare sau ajung târziu, nu se îmbracă corespunzător sau la locul de muncă nu vor face mai mult decât minimul necesar. 

 

Un alt studiu, publicat luna aceasta în jurnalul Nature Human Behaviour, s-a concentrat pe o anumită parte a succesului: greutăţile întâmpinate. Cercetătorii neozeelandezi au studiat 30 de ani circa 1000 de persoane şi au găsit că testele privind limbajul şi abilităţile cognitive luate copiilor la vârsta de trei ani care ar putea prezice cine ar fi mai predispus să depidă de ajutor de şomaj, să comită o ilegalitate sau să devină bolnav cronic. 

 

Autoarea studiului, Terrie Moffitt, speră că aceste rezultate să stimuleze compasiunea şi ajutorul, nu stigmatizarea. Rezultatele ei au sugerat că ajutând oamenii să-şi dezvolte anumite abilităţi mai devemre ar fi în folosul tuturor.