Dacă te aventurezi pe Xenofon, singura stradă în trepte din Bucureşti, spre vârful Dealului Filaret, cel mai înalt punct geografic al oraşului, vei găsi ascunsă o adevărată bijuterie arhitecturală: Palatul Suter. De-a lungul a peste un secol, obiectivul a tot schimbat proprietarii şi a fost, pe rând, reşedinţă, sediu politic şi, după anii 2000, unitate HoReCa, găzduind personaje cunoscute la scară largă, precum Beyoncé şi Nicolas Cage. Ce istorie îl precede şi cum reuşeşte să atragă şi astăzi turişti şi localnici deopotrivă?

Identitatea restaurantului pe care noi vrem s-o înviem sub numele Gramont se datorează numelui vicontelui francez Louis Antoine de Gramont, cel care a deţinut aceste pământuri la sfârşitul secolului XVIII. Pe lângă faptul că a fost implicat în politică, era şi un mare iubitor de artă, discreţie şi rafinament”, povesteşte Ruxandra Stoian, manager operaţional al unităţii, cu prilejul rebrandingului restaurantului Le George, amenajat în incinta Palatului Suter – cunoscut astăzi pe piaţa hotelieră locală drept Suter Palace Heritage Boutique Hotel, în Gramont.

Câţi proprietari, atâtea întrebuinţări

Istoria Palatului Suter, numit astăzi Suter Palace Heritage Boutique Hotel, începe în urmă cu mai bine de 120 de ani, odată cu vizita arhitectului elveţian Adolf Gustav Suter în România, la invitaţia regelui Carol I, care dorea să amenajeze zona din preajma Parcului Carol şi a Dealului Filaret – foarte mlăştinoasă la acea vreme – pentru a organiza aici o expoziţie. Îndrăgostit de aceste locuri, el a decis să îşi construiască, chiar în cel mai înalt punct al oraşului, o locuinţă, îmbinând stilul neoclasic cu cel brâncovenesc, specific locului.

În 1916, după moartea soţiei, i-a vândut însă proprietatea unui bancher grec, care, la rândul său, o face cadou amantei sale. Odată cu instaurarea regimului comunist, obiectivul este naţionalizat şi serveşte diverselor interese ale partidului. După Revoluţie este revendicat de moştenitorii fostului proprietar, însă în 2001 este retrocedat. La doi ani distanţă, cumpărat de o familie de investitori româno-germani, încep lucrările de amenajare pentru a funcţiona drept boutique hotel de 5 stele, deschizându-şi porţile în 2007, sub numele Carol Parc Hotel. După un deceniu ajunge în proprietatea familiei Albulescu, care îi oferă actualul nume şi îl redeschide cu prilejul petrecerii de revelion din 2018.

influenţele franceze rămân

„Noi, ca echipă, am sosit în 2019-2020, am fost foarte atraşi de loc. Am ajuns să preluăm operaţiunile printr-o cunoştinţă care era deja aici şi care ne-a solicitat ajutorul. Anterior am lucrat cu toţii la Heritage şi am venit împreună aici – eu, Alexandru, soţul meu, alături de care conduc echipa operaţională de management, Mihai Ceauşu, direcorul de restaurant, dar şi David Contant, singurul maître cuisinier francez stabilit în România”, povesteşte Ruxandra Stoian, potrivit căreia noua identitate se îmbină foarte bine „cu ce se întâmplă astăzi aici, pentru că, la două secole distanţă după Antoine Gramont, vine David Contant, un alt francez care se îndrăgosteşte de România şi se stabileşte aici, fiind la rândul său un împătimit al frumosului, al bunului gust.”

Odată cu rebrandingul ea spune că îşi doresc să crească zona de  à  la carte, „pentru că businessul e cumva umbrit, dar susţinut financiar de evenimente. Şi e foarte greu, dar trebuie să găseşti un echilibru în care echipa să reacţioneze foarte bine şi pe a la carte, şi evenimente”.

O piaţă tot mai educată

Vorbind despre apetitul românilor pentru gastronomia fină, Alexandru Stoian, general manager al Palatului Suter, spune că în ultimii ani s-au schimbat multe. „Suntem pe drumul cel bun. E o îmbunătăţire foarte mare.” La rândul său, Ruxandra Stoian spune că acest lucru se datorează faptului că românii au început să plece tot mai mult în străinătate şi sunt din ce în ce mai pasionaţi să experimenteze lucruri noi, bucătării noi, să înveţe despre vinuri. „Practic, tot piaţa de HoReCa i-a educat, pornind de la degustările de vinuri la cele de meniuri.

E adevărat că există şi multă dezinformare prin prisma faptului că în lipsa unor critici culinari şi a unor ghiduri în România, fiecare se poate juca în online cu termeni precum fine dining. Şi noi încercăm la rândul nostru să îi educăm, deşi e destul de greu să educi consumatorul român, pentru că aşa suntem noi, avem multe păreri, avem impresia că ştim multe lucruri. Dar s-au schimbat multe, într-adevăr.” Legat de preţurile unei experienţe culinare la Gramont, cei doi reprezentanţi spun că pentru o persoană cu venituri puţin peste medie e una foarte accesibilă. „Bine, nu e o experienţă pe care să o repeţi zilnic.

O dată pe lună eu zic că e suficient să mănânci într-un restaurant bun”, notează Alexandru. În regim à la carte, costul se ridică, în medie, la circa 75 de euro (400 de lei) de persoană, incluzând starter, main course, desert şi vin. Dacă vorbim de un meniu de fine dining cu 6-7 feluri, acesta poate ajunge la 125-175 de euro. În paralel cu „toate tipurile de evenimente corporate şi private”, unitatea organizează şi evenimente proprii, in house, cu recurenţă, cum sunt serile de fine dining – „în principal în perioada rece, pentru că lumea stă mai mult în Bucureşti sau e mai ancorată în business comparativ cu vara, când sunt vacanţe”.

La capitolul cazare, boutique hotelul  –  „singurul din România de 5 stele plus, proprietate privată – căci altele sunt afiliate marilor lanţuri internaţionale”  – are 17 camere de designer, împărţite pe categoriile standard, parliament view – cu vedere la Palatul Parlamentului, suite şi un apartament royal. „Sezonalitatea nu se aplică neapărat la noi, fiind un boutique hotel cu doar 17 camere. Cifrele sunt constante pe tot parcursul anului. Înregistrăm aproximativ 4.000 de clienţi pe an, iar costul înnoptărilor porneşte de la 110 euro şi poate ajunge şi la 1.000 de euro, în funcţie de cameră”, spune Alexandru Stoian.

„În această industrie e necesară şi foarte multă dăruire. Trebuie să fii disponibil când ceilalţi stau acasă. Noi nu avem sărbători. Dacă nu te încarci şi nu te bucuri de bucuria altora, nu poţi merge mai departe. Însă, pe cât de solicitant e domeniul, pe atât e de frumos.“

Roxana Stoian, manager operaţional, Gramont

„În ultimii ani s-au schimbat multe, apetitul românilor pentru gastronomia fină a crescut. Suntem pe drumul cel bun. E o îmbunătăţire foarte mare. (…) Nu e o experienţă pe care să o repeţi zilnic. O dată pe lună eu zic că e suficient să mănânci într-un restaurant bun.“

Alexandru Stoian, general manager, Palatul Suter

Anul trecut, hotelul a înregistrat venituri de circa 2,5 milioane de lei, incluzând aici „camere, mic dejun, minibar şi servicii de concierge”, iar restaurantul, 3,5 milioane de lei, cu un bon mediu de 400 de lei de persoană. Clienţi, spun cei doi, au venituri medii şi peste medie şi vârste din ce în ce mai fragede. „Tinerii sunt din ce în ce mai deschişi şi curioşi, interesaţi să cunoască, să experimenteze, să mănânce sănătos. Majoritatea au vârste începând de la 30 de ani, categorie unde predominanţi sunt corporatiştii, până la cele mai experimentate vârste, unde avem clienţi experimentaţi, care au călătorit”, fie ei antreprenori, bancheri, avocaţi sau medici. Mulţi dintre cei cazaţi sunt, de asemenea, turişti – cam 70-80%, iar unii vin strict pentru a servi masa, fie pentru că îl cunosc pe David Contant, fie pentru  că au auzit de el şi vor să experimenteze.

Nici în pandemie unitatea nu a dus lipsă de clienţi, spune Roxana Stoian. Din contră, „lucrurile au evoluat destul de bine – mulţi bucureşti avut ocazia să experimenteze, să iasă din propriile case, să iasă la hotel o noapte şi să aibă o experienţă completă, mai ales că nu puteau părăsi oraşul”.

O meserie care implică sacrificii

În ceea ce priveşte echipa, la Palatul Suter lucrează 34 de angajaţi, dintre care o mică parte sunt străini veniţi din Filipine. „Au fost aleşi de către noi, au experienţă similară, la 5 stele. Sunt foarte disciplinaţi, primitori şi au o atitudine pozitivă, zâmbesc tot timpul.” Roxana Stoian spune că sunt puţini tineri care aleg zona de administrare hotelieră pentru o carieră, şi asta pentru că, deşi avem şcoli pe această zonă, „cumva meseriile acestea sunt luate în derâdere”, iar tinerii, deşi sunt din ce în ce mai talentaţi, sunt şi din ce în ce mai tehnici, „fac minuni la butoane, dar e foarte greu să le transmiţi experienţa asta de viaţă, care nu se rezumă la a învăţa sau experimenta anumite lucruri. Căci mâncarea, băutura se îmbină cu cultură, cu geografie cu experienţe personale”.

Pentru a-ţi construi o carieră de succes în acest domeniu, Alexandru Stoian spune că ai nevoie de pasiune şi curaj, fiind completat de soţia sa, care notează că e necesară şi foarte multă dăruire. „Trebuie să fii disponibil când ceilalţi stau acasă. Noi nu avem sărbători. Dacă nu te încarci şi nu te bucuri de bucuria altora, nu poţi merge mai departe. Însă, pe cât de solicitant e domeniul, pe atât de frumos e.”  ■

O istorie diversă

1892

Arhitectul elveţian Gustav Suter, venit în România pentru a executa o serie de lucrări cerute de regele Carol I, cumpără o moşie pe Dealul Filaret;

1902

Elveţianul începe, în cel mai înalt punct geografic al oraşului, construcţia unui mic palat;

1916

După moartea soţiei sale, Gustav Suter vinde proprietatea unui bancher grec şi se întoarce în Elveţia;

1940

Noul proprietar îi dăruieşte palatul amantei sale;

1950

Obiectivul este naţionalizat de regimul comunist, deservind intereselor acestuia;

1991

Proprietatea e revendicată de moştenitorii de drept;

2001

Palatul este retrocedat;

2003

Unitatea este cumpărată de o familie de investitori româno-germană şi restaurată, lucrările întinzându-se pe o perioadă

de trei ani;

2007

Palatul îşi deschide porţile ca boutique hotel de 5 stele, funcţionând iniţial sub numele Carol Parc Hotel;

2017

Obiectivul e cumpărat de actualii proprietari – antreprenorii români Vasile şi Claudia Albulescu;

2018

Este redeschis sub o nouă identitate – Suter Palace Heritage Boutique Hotel.