Inteligenţa artificială (AI) atrage din ce în ce mai mult interesul companiilor şi al autorităţilor din România, având un potenţial şi un impact semnificativ asupra performanţelor acestora. În acest context, diferenţele şi rolurile complementare dintre AI tradiţional şi AI generativ devin esenţiale pentru înţelegerea aplicabilităţii lor în diverse domenii. Deşi au funcţii distincte, ambele tehnologii contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, explică Adrian Niga, head of channel & alliances - South East Europe în cadrul SAS - furnizor de software de analiză avansată a datelor.

AI-ul tradiţional este orientat pe sarcini concrete şi lucrează pe baza unor reguli fixe şi a datelor istorice, fiind capabil să analizeze tipare şi să facă predicţii exacte bazate pe trecut”, explică Adrian Niga, pentru BUSINESS Magazin. El dă un exemplu: AI-ul Generic poate produce predicţii sau decizii - luând în calcul anumite procese şi istoricul acelor procese - practic se comportă asemenea unei persoane responsabile cu stabilirea unei strategii, care ia decizii pe baza unui set de reguli bine definite, luând în calcul informaţiile pe care le are la dispoziţie (cea mai bună predicţie a viitorului este trecutul). Prin comparaţie, AI-ul generativ este o tehnologie mai nouă, capabilă să creeze conţinut original - texte, imagini, muzică - pornind de la un set de date iniţial. Practic, AI-ul generativ funcţionează similar unui povestitor care umple golurile în informaţie cu noi idei. „Tu eşti cel care începe povestea şi dă câteva detalii: «A fost odată ca niciodată un prinţ care locuia peste mări şi ţări» şi «trebuia să îl găsească pe zmeu» şi «trebuie să o salveze pe Ileana Cosânzeana» - iar povestitorul umple golurile şi creează povestea luând în calcul acele informaţii pe care le are, creând conţinut complet original. Acest tip de AI este din ce în ce mai utilizat, nu doar pentru automatizare, ci şi pentru a crea conţinut creativ necesar în marketing, design sau chiar pentru generarea de cod. AI-ul Generativ – este o subcomponentă a AI-ului Generic”, spune Adrian Niga.

Pentru companii, diferenţa dintre AI şi generative AI este esenţială. „AI-ul tradiţional aduce eficienţă operaţională, pe când AI-ul generativ extinde posibilităţile creative şi de inovare, deschizând noi canale de interacţiune cu clienţii. Astfel, AI-ul generativ vine să completeze AI-ul tradiţional, nu să îl înlocuiască, oferind un plus de valoare în scenarii de business creative şi complexe.” Adrian Niga spune că România este o piaţă deschisă la inovaţie, în special în mediul privat, unde există o tendinţă puternică de integrare a tehnologiilor de AI în diverse industrii, inclusiv energie, utilităţi şi sectorul bancar.

„Companiile româneşti sunt receptive la implementarea soluţiilor de AI, motivată şi de afilierea multor organizaţii locale la corporaţii internaţionale care impun standarde globale şi integrează componente de AI în operaţiuni”, explică executivul. Tot el adaugă că în sectoare ca retailul şi energia, AI-ul este utilizat pentru a anticipa cererea sau consumul pe baza unor factori precum sezonalitatea şi datele istorice. Spre exemplu, există companii care folosesc soluţii de inteligenţă artificială ce iau în calcul sezonalitatea vânzărilor sau condiţiile meteorologice şi anumite date istorice, pentru a face o predicţie a consumului de energie în următoarea perioadă, pentru a estima fie necesarul de producţie a energiei, fie necesarul energiei achiziţionate.

În ceea ce priveşte sectorul public, deşi există un interes clar pentru digitalizare şi AI, ritmul de adopţie este încă încetinit de necesitatea modernizării infrastructurii şi a unei digitalizări de bază. „Aceasta creează o bază pe care AI-ul ar putea ulterior să fie implementat eficient în servicii publice, cum ar fi managementul resurselor sau colectarea de taxe. Alte ţări europene au început deja să exploreze aceste scenarii, iar în Grecia, de exemplu, utilizarea AI în cloud public este o practică comună, datorită investiţiilor semnificative în digitalizarea administraţiei”, punctează executivul.

Ce impact va avea noua revoluţie industrială asupra locurilor de muncă este una dintre cele mai fierbinţi întrebări. Ce se va pierde? Ce vom câştiga? AI-ul ar putea să potenţeze unele joburi, lăsând oamenilor mai mult loc pentru creativitate. Un lucru este însă cert: tehnologia va căpăta tot mai mult teren în vieţile noastre personale şi profesionale, iar în curând în CV-uri, capacitatea de a folosi unele ca AI vor fi la rubrica competenţelor, aşa cum este acum folosirea Excelului.

La nivelul autorităţilor, există provocări legate de reticenţa la schimbare şi de complexitatea proceselor de implementare a AI-ului. În contrast, exemplele internaţionale arată că utilizarea AI în administraţia publică poate aduce beneficii reale în ceea ce priveşte eficienţa şi predictibilitatea deciziilor, de la anti-fraudă până la predicţii în domeniul sănătăţii sau în domeniul colectării de taxe. Adrian Niga consideră că o modalitate bună prin care atât sectorul privat cât şi cel public vor fi mai deschise către adoptarea de tehnologii emergente, în care includem şi soluţii cu inteligenţă artificială, este puterea exemplului.

„Pieţele din aria mea de responsabilitate, din sud estul Europei, sunt similare cu piaţa din România, din punctul de vedere al comportamentului clienţilor şi al nevoilor de afaceri pe care clienţii le exprimă în cadrul proiectelor comune. Există domenii în care România este mai avansată în adoptarea unor soluţii emergente şi inovative, însă similaritatea comportamentului clienţilor la adoptarea soluţiilor cu componente de inteligenţă artificială este foarte mare”, argumentează executivul. În Grecia, explică el, există clienţi cu o deschidere mare către soluţii de cloud public, cu componente de inteligenţă artificială, şi pentru care utilizarea cloudului public este prima opţiune, atât în sectorul privat cât şi în sectorul public, acolo unde investiţiile în digitalizare sunt prioritare pentru multe procese. De altfel, Slovenia poate fi considerată o piaţă în care în domeniul serviciilor financiare (bancar, asigurări) penetrarea soluţiilor cu componente de inteligenţă artificială la clienţii locali, este foarte des întâlnită, însă ţine foarte mult şi de faptul că multe din ţările din Europa de Sud-Est sunt considerate incubatoare sau pilot pentru soluţii cu o componentă mare de inovaţie. „Cred că putem lua exemplu inclusiv în domeniul privat şi România să devină un hub de inovaţie în implementarea soluţiilor care au componente AI. Astfel vom deveni pionieri în multe procese şi cel mai probabil rezultatele vor fi pe măsură. Există însă şi riscul că anumite proiecte să nu dea rezultatele scontate şi bănuiesc că de acolo există şi reticenţa în a avea o adoptare accelerată. Ca orice ţine de nou, riscul este direct proporţional cu beneficiile, iar România câteodată are un comportament defensiv în ceea ce priveşte adopţia tehnologilor emergente.”

Peste 10 ani, Adrian Niga este de părere că AI-ul va ajunge să fie ceva standard în marea majoritate a companiilor. „Aşa cum telefonul mobil de tip smartphone a devenit ceva complet banal pentru toată lumea şi des întâlnit, şi soluţiile care au componente de AI vor urma acelaşi trend. Dacă vă aduceţi aminte la apariţia telefoniei mobile, multă lume spunea că nu va rezista şi că tot telefonia fixă va rămâne modalitatea de bază pentru comunicaţii, iar acum marea majoritate a oamenilor folosesc telefonul mobil atât pentru comunicaţie cât şi pentru socializare sau plăţi - lucru care părea complet nefezabil acum mai bine de 20 de ani.”

Întrebat dacă AI-ul va înlocui locurile de muncă, reprezentantul SAS subliniază că rolul AI-ului este de a automatiza sarcini repetitive, permiţând angajaţilor să se concentreze pe activităţi de supervizare şi pe sarcini care necesită creativitate şi abilităţi de rezolvare a problemelor. „Cred că este una din cele mai des întâlnite întrebări mai ales din partea personalului de execuţie, unde această frică persistă. În realitate, marea majoritate a companiilor care au implementat soluţii cu inteligenţă artificială încorporată au angajat resurse noi şi au mutat personalul care făcea anumite procese să supervizeze procesele care au rezultat din urma implementării soluţiilor. AI-ul, după părerea mea, este un trend care va crea noi joburi şi noi procese ce trebuie gestionate de către oameni. AI-ul nu va ajunge să fure joburi, ci le va augmenta pe cele existente, luând procesele repetitive şi învechite şi înlocuindu-le cu altele care aduc un plus valoare suplimentară, atât business-ului, cât şi companiilor/ instituţiilor care le vor implementa.”

Adrian Niga menţionează că industria locală este foarte asemănătoare cu cele de IT din alte state europene, diferenţele fiind subtile. „Sunt mici diferenţe în ceea ce priveşte adopţia anumitor tehnologii, însă, din perspectiva awarenessului şi a generalităţilor, atât România, cât şi Europa sunt aliniate la toate trendurile globale. Iar lucrul acesta se aplică şi clienţilor şi nevoilor lor, atât din mediul privat, cât şi din cel public. Este un lucru pozitiv, fiindcă resursele sunt de cele mai multe ori regionale şi, atunci când se discută despre aceleaşi trenduri/soluţii şi tehnologii, singura barieră care poate apărea este cea lingvistică, desigur, la ora actuală nici aceasta nu mai apare decât în cazuri foarte izolate. Momentan, nu aş schimba nimic. Cred că industria în care activez se schimbă de la o zi la alta şi apar tot timpul lucruri noi şi interesante; drept urmare, îmi doresc să mă pot adapta la toate schimbările şi lucrurile noi care apar pentru a fi în continuare relevant în această industrie.”

Parcursul profesional

Adrian Niga a fost atras de tehnologie de când era copil, iar facultatea urmată - Facultatea de Instalaţii, în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii - a avut o parte tehnică destul de însemnată şi i-a dezvoltat o mentalitate analitică, care l-a ajutat în carieră. „Însă realitatea este că am ajuns să lucrez în IT din pură coincidenţă, deoarece bankingul îmi plăcea destul de mult la vremea respectivă. Am întâlnit o cunoştinţă care căuta oameni de sales în domeniul telco/IT integrator. Experienţa mea foarte bună de a interacţiona cu oamenii a făcut diferenţa şi am zis că, fiind un domeniu care m-a atras de mic, merită să încerc o schimbare de direcţie. Se pare că am luat decizia corectă, fiindcă în momentul de faţă fac ceea ce îmi place şi, astfel, munca nu mai poate fi considerată muncă.”

Iar dacă ceea ce îi plăcea să facă în copilărie s-ar fi „materiilizat”, Adrian Niga nu mai vorbea despre AI şi noile tehnologii şi nu mai reprezenta o companie de IT pentru că ar fi fost jurnalist sau scriitor. „Mi-a plăcut foarte mult să citesc în copilărie şi visam să devin jurnalist şi scriitor. Dar, fiind un copil al anilor ‘90, părinţii m-au îndrumat spre partea reală, nu umanistă, a şcolii, fiindcă au considerat că tot ceea ce ţine de inginerie este de viitor (nu au greşit, însă uneori mă gândesc cum ar fi fost viaţa mea dacă aş fi urmărit visul de a deveni jurnalist)”, mai spune el.

Există companii care folosesc soluţii de inteligenţă artificială ce iau în calcul sezonalitatea vânzărilor sau condiţiile meteorologice şi anumite date istorice, pentru a face o predicţie a consumului de energie în următoarea perioadă, pentru a estima fie necesarul de producţie a energiei, fie necesarul energiei achiziţionate.

Adrian Niga, head of channel & alliances - South East Europe în cadrul SAS

O zi din viaţa lui Adrian Niga începe cu prioritizarea taskurilor din ziua respectivă şi pentru următoarea zi, având în vedere că el coordonează o regiune extinsă. „Fiind o regiune care este compusă din 13 ţări, sunt multe lucruri care apar şi în afara programului şi trebuie rezolvate a doua zi cel târziu. Ulterior, încerc să am întâlniri cu partenerii cheie în prima parte a zilei, pentru a dedica a doua parte a zilei activităţilor care necesită focus şi soluţionarea problemelor în decursul zilei în curs sau challengeurilor care au un grad mai mare de complexitate şi necesită implicarea mai multor departamente.”

Departamentul de Channel interacţionează cu multiple alte departamente interne şi este necesară o aliniere cât mai bună între toate părţile implicate pentru a avea succes. Ultima parte a zilei este de cele mai multe ori pentru a reflecta asupra situaţiilor mai complicate, atât din interiorul echipei, cât şi din partea clienţilor sau partenerilor, unde sunt necesare acţiuni suplimentare şi planning-ul pentru ziua următoare.

De asemenea, anii postpandemie au fost o adevărată lecţie despre adaptabilitate, menţionează reprezentantul SAS. „Ultimii doi ani au subliniat cât de rapid se schimbă trendurile şi nevoia de a fi parte a unei echipe suficient de agile pentru a ţine pasul cu ele”, explică Adrian Niga, adăugând că un obiectiv important pentru acest an este finalizarea proiectelor de digitalizare şi optimizare, cu un accent pe colaborarea cu sectorul public şi cel privat. Însă, pe lângă misiunile profesionale, există o rezoluţie personală mai discretă dar la fel de importantă: timpul petrecut cu familia. „Fiica mea are aproape doi ani şi îmi doresc să evadăm cât de mult putem din oraş, să ne bucurăm împreună de această perioadă atât de specială.”

Echipa din care face parte Adrian Niga s-a schimbat în ultimii doi ani, iar în prezent reuneşte circa 15 persoane – atât local cât şi regional. „Au fost o serie de schimbări interne şi de go-to-market ale companiei care au necesitat o reîntocmire aproape completă a echipei din care fac parte – sud-estul Europei (exceptând România) fiind acoperit exclusiv prin parteneri. Asta a necesitat adiţia de membri care să se ocupe atât de businessul existent împreună cu partenerii, cât şi de oameni tehnici sau de suport, care să susţină un activitatea indirect împreună cu partenerii.”

Una dintre persoanele care l-au inspirat cel mai mult în ultimii doi ani pe Adrian Niga este chiar unul dintre colegii din echipa de leadership din cadrul SAS. „Am avut norocul să am o echipă de leadership, atât locală, cât şi regională, de la care am învăţat foarte multe în ultimii ani – pot spune că a fost cea mai bună perioadă pentru dezvoltarea mea, atât personală, cât şi profesională. Am avut un vice-president pe linia mea de business, care se ocupa de echipa de Channel, responsabil pentru toată EMEA, de la care am învăţat foarte multe şi căruia îi sunt foarte recunoscător. Pe plan personal, am învăţat foarte multe de la soţia mea, care este un monument al eticii muncii şi al perseverenţei şi, de multe ori, al răbdării. Cred că secretul unei relaţii de lungă durată este să aveţi unul de la celălalt de învăţat, iar eu cred că mai am foarte multe lucruri pe care le pot învăţa de la ea.”

Despre provocări, Adrian Niga spune că marea majoritate a acestora au fost, de cele mai multe ori, legate de mindseturi diferite. „Oamenii tind să ţină la părerile lor şi, dacă nu sunt pregătiţi să accepte alte idei sau acestea nu sunt aliniate cu ceea ce îşi doresc, de cele mai multe ori acţionează cu aversiune. Informaţiile trunchiate şi, de multe ori, lipsa mea de maturitate în anumite situaţii au dus la anumite provocări, însă cred cu tărie că de pe urma provocărilor înveţi cel mai mult.”

De asemenea, un lider adevărat ştie să-şi privească greşelile în faţă, consideră el. „Răbdarea a fost mereu o provocare pentru mine. Dacă aş putea călători în timp, i-aş spune tânărului Adrian să nu tragă concluzii pripite şi să evite să judece fără toate datele. Am făcut greşeli, uneori pentru că am fost prea nerăbdător şi mi-am format opinii premature”, a spus Niga.

El este de părere că rezilienţa şi răbdarea sunt calităţi esenţiale într-un domeniu în care schimbările sunt constante şi adesea dificile. „Rezilienţa şi răbdarea sunt două calităţi absolut necesare în domeniul IT. Rezilienţa, deoarece schimbările şi adopţia de soluţii şi tehnologii noi necesită timp, şi răbdarea, fiindcă orice este nou trebuie explicat şi demonstrat înainte de a fi adoptat. Unui angajat care s-ar alătura echipei mele, cred că aceleaşi două calităţi i-ar fi necesare. Pun mult mai mult accentul pe soft skills, pe potenţialul oamenilor, în detrimentul know-how-ului aplicat industriei de IT. De asemenea, componenta de business oriented şi adaptabilitatea la situaţii noi sunt skilluri care pot face diferenţa între un om performant şi unul care nu reuşeşte să îşi îndeplinească obiectivele.”

Un sfat pe care îl are Adrian Niga pentru tinerii aflaţi la începutul carierei este ca aceştia să încerce să înveţe cât mai multe lucruri înainte de a-şi alege drumul profesional. „Sunt mulţi oameni care nu se regăsesc în joburile lor şi, din acest motiv, productivitatea şi satisfacţia lor scad,” spune Niga, subliniind cât de important este ca tinerii să descopere ce îi pasionează cu adevărat. „Este esenţial să faci ceva care îţi aduce bucurie şi împlinire, pentru că atunci când munca nu este o povară, totul vine mai uşor.”

Pe lângă pasiune, Niga sfătuieşte noile generaţii să fie realiste în ceea ce priveşte aşteptările de la un loc de muncă, în special în domenii precum IT-ul, unde competiţia este acerbă. „Sunt foarte mulţi tineri care vin de pe băncile facultăţii în domenii cum este IT-ul, cu aşteptări nerealiste – cred că asta vine şi din educaţia primită atât în şcoală, cât şi de acasă. Toată lumea este bună pe un anume domeniu, însă, până când ajungi să descoperi acel lucru şi să-l creşti, cred că este nevoie de multă muncă şi multă răbdare. Lucruri care sunt pierdute din vedere de mulţi tineri,” a mai punctat el.

În următorii 10 ani, Adrian Niga îşi doreşte să conducă, la nivel european sau poate global, o linie de business. „Cred că putem învăţa foarte multe din diversitatea de culturi din toată lumea şi cred că aş putea să mă adaptez destul de uşor diverselor diferenţe culturale şi să învăţ din ele. Domeniul cel mai probabil ar fi tot IT-ul, fiindcă sunt foarte ataşat de acest domeniu şi, fiind un domeniu în continuă evoluţie, este întotdeauna interesant.” 

Carte de vizită Adrian Niga, head of channel & alliances - South East Europe în cadrul SAS

1. A terminat Facultatea de Instalaţii, în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii, în 2009, şi a lucrat iniţial în domeniul bankingului, în cadrul Citibank şi UniCredit, iar ulterior în telecomunicaţii, în cadrul Telekom România.

2. Tranziţia către domeniul IT a venit organic după ce, în cadrul Telekom România, Adrian Niga a participat la multiple proiecte unde Telekom acţiona ca integrator IT.

3. Prima experienţă în zona de software a fost la o companie mică de IT, care furniza soluţii de cybersecurity şi outsourcing pentru software development.

4. Ulterior, s-a alăturat echipei locale Oracle România, unde s-a ocupat de clienţii enterprise, promovând diverse tehnologii şi soluţii, acoperind diverse industrii, de la banking, sectorul public, telecomunicaţii sau retail.

5. Mutarea către SAS Romania a venit natural, deoarece networkingul creat de-a lungul timpului, împreună cu diverşi parteneri şi integratori IT, se mula pe ceea ce SAS România căuta pentru poziţia de channel manager pentru România, Moldova, Grecia, Cipru şi Bulgaria.

6. Adrian Niga a preluat această responsabilitate în mai 2021. Know-how-ul dobândit de-a lungul timpului, atât în industria IT, cât şi lucrând pentru o companie care acţiona ca integrator IT, l-a ajutat să depăşească obiectivele stabilite încă din primul an, împreună cu SAS – lucru care l-a ajutat să preia, la începutul anului 2022, funcţia din care se ocupă tot sud-estul Europei în ceea ce priveşte relaţia cu partenerii şi integratorii IT în relaţia cu SAS la nivel regional.

7. Din ianuarie 2022, Adrian Niga se ocupă de relaţia cu toţi partenerii SAS din sud-estul Europei, fiind responsabil de un target indirect regional împreună cu echipa extinsă de Channel & Alliances.

8. Hobby-urile lui sunt călătoriile, cititul şi pescuitul.