Cu opt zile înainte de a împlini 27 de ani, pe 23 noiembrie 1987, Marco Stefanini a emis prima factură oficială a companiei care-i purta numele. Era vorba de un curs de programare pentru care fondatorul Marco Stefanini a fost plătit cu echivalentul a 110 dolari, puţin mai mult decât două salarii minime pe economie la vreme aceea. Pasajul a fost extras din cartea „Fiul crizei”, scrisă de Rogerio Godinho şi care spune povestea vieţei lui Marco Stefanini. El este numit aşa deoarece „din cei 30 de ani de existenţă ai companiei, cel puţin jumătate i-am petrecut în timp de criză. Am învăţat foarte multe despre cum trebuie administrată o companie în mijlocul unei crize. Drept urmare, acum suntem mai adaptabili, mai agili”, mărturiseşte brazilianul zâmbind. Marco Stefanini are o alură relaxată, vorbeşte blând şi zâmbeşte mult.

În prezent, Stefanini, furnizor de servicii IT, are afaceri de 1 miliard de dolari şi activităţi în 30 de ţări, inclusiv România. De fapt, ţara noastră este una dintre cele mai importante pieţe la nivelul regiunii pentru Stefanini, cu 1.400 de angajaţi în trei sedii din Bucureşti, Sibiu şi Târgu-Mureş. Tot de aici sunt coordonate şi birourile din Polonia şi Republica Moldova ale companiei.  Angajaţii de pe plan local deservesc 70 de clienţi, dintre care 50 sunt companii internaţionale, iar 20 sunt firme cu activităţi pe plan local. Agregat, Stefanini furnizează servicii de suport IT în 15 limbi străine din centrele locale.

Compania braziliană a reuşit să crească cu 25% anual în ultimii trei ani în România, iar pentru 2017 are în plan să ajungă la o cifră de afaceri de 45 de milioane de euro, creşterea bazându-se atât pe atragerea de clienţi noi, cât şi pe extinderea serviciilor oferite către baza de firme deservite deja. Majoritatea clienţilor Stefanini sunt din domenii precum financiar-bancar, producţie, telecom, servicii, tehnologie, utilităţi sau sectorul public.

„Businessul nostru din Europa este integrat şi se situează la circa 100 milioane de euro. În România am crescut constant în ultimii ani, cu peste 25%. Anul trecut am înregistrat o cifră de afaceri de peste 35 milioane de euro, iar pentru 2017 ţinta este de a ajunge la 45 milioane de euro”, spune Marco Stefanini.

Activitatea companiei se împarte în trei segmente: furnizarea de servicii pentru infrastructura IT în regim outsourcing (ITO), dezvoltare de software şi servicii de externalizare a diferitelor procese din cadrul multinaţionalelor (BPO). Serviciile IT de service-desk generează circa 70% din business la nivel local, dezvoltarea software 20%, iar restul serviciile de BPO.

Creşterea sustenabilă a sectorului de outsourcing este condusă de nevoia afacerilor de a reduce costurile şi pentru a eficientiza operaţiunile. Numai în India, cea mai mare piaţă de outsourcing din lume, peste trei milioane de oameni lucrează în acest sector, iar în Filipine peste un milion de persoane sunt angajate în acest domeniu. Iar previziunile se referă la creşterea industriei de BPO într-un ritm de 6% anual, timp de şase ani.

La acest capitol, România a depăşit stadiul de piaţă emergentă, ajungând la maturitate, potrivit raportului „Where in the world - Business process outsourcing and shared service location index 2016”, realizat de Cushman & Wakefield. Deşi salariile din ţară au început să crească, ceea ce înseamnă profit mai mic pentru companii şi scăderea competitivităţii, România este o ţară recomandată pentru activităţi de outsourcing, clasându-se pe primul loc la nivel global în acest clasament.

„România are un nivel al educaţiei foarte ridicat, precum şi foarte multe persoane care vorbesc multe limbi străine. Pe lângă vorbitori de limba engleză şi gemană, găsim cu uşurinţă foarte mulţi vorbitori de limbi latine - spaniolă, italiană, franceză. De asemenea, România este o ţară bine poziţionată în regiune ca mărime: este mai mică doar decât Polonia”, punctează şi Marco Stefanini avantajele României.

În jur de 90% dintre angajaţii din industria de outsourcing vorbesc două limbi şi în medie în call centeruri se vorbesc peste 10 limbi. Un alt plus este conectivitatea ţării, prin numărul tot mai mare de zboruri din şi spre capitală atât în interiorul României, cât şi în afara ei, se mai arată în raportul Cushman & Wakefield.

Aşadar, România a urcat un loc în clasament faţă de 2015, devenind lider. Pentru stabilirea acestui top au fost luate în considerare condiţiile operaţionale (România ocupă primul loc), riscul (locul 12, primul loc este ocupat de Canada) şi costurile (locul 6, primul loc fiind ocupat de Filipine).