Ultimii ani au pus accentul pe tehnologii, soluţii IT şi aplicaţii, acestea „invadând” din ce în ce mai mult viaţa tuturor – mai ales a angajaţilor care au intrat în era muncii remote şi apoi hibrid. Dacă iniţial a fost o necesitate, utilizarea lor s-a transformat în obişnuinţă, iar mai apoi a devenit un lucru „nice to have” pentru A ne îndeplini diferite taskuri zilnice. Cum s-a schimbat „consumul de aplicaţii” în ultimii ani

Înainte, lumea era obişnuită să folosească o aplicaţie care avea integrate mai multe meniuri – unele mai mari, altele mai mici, dar caracteristic pentru aceste aplicaţii era că datele stăteau în ele şi aşteptau ca utilizatorul să «vină să le împingă în faţă», să facă ceva cu ele, pentru că datele nu se «mişcau» singure. Însă, în ultima vreme, datorită efectelor induse de comportamentul din social media, aşteptările utilizatorului sunt că nu el lucrează pentru aplicaţie, ci aplicaţia lucrează pentru el. Şi astfel, utilizatorul ar vrea, spre exemplu, ca o anumită aplicaţie să îi prezinte la un anumit moment din zi doar lucrurile care sunt esenţiale pentru el, pentru ca el să se concentreze pe ceea ce este esenţial, iar dacă aplicaţia nu ia decizia în locul lui trebuie să îi pună întrebările relevante, trebuie să îi prezinte lucrurile relevante ca el să poată să ia decizia cea mai bună pe baza informaţiilor. Practic, este un paradox. Oamenii vor ca interfaţa aplicaţiei să fie cât mai simplă şi mai uşor de folosit, dar dacă au nevoie să poată avea toată informaţia la îndemână”, a explicat pentru BUSINESS Magazin Stelian Câmpianu, directorul executiv al companiei ETA2U din Timişoara, cel mai mare integrator local de soluţii IT&C din afara Capitalei, cu afaceri de 86 milioane de euro la finalul anului trecut, plus 20% faţă de anul precedent.

În acest context şi urmând dorinţele consumatorilor şi pe ale utilizatorilor, companiile de profil care dezvoltă şi creează aceste aplicaţii sunt nevoite să îmbine utilul cu plăcutul. „Practic, trebuie să văd cum fac să am doar trei–patru informaţii importante în ecranul principal, doar pe cele necesare, dar dacă am nevoie să înţeleg de ce acele informaţii sunt aşa, să am acces la tot istoricul din spate”, a explicat Stelian Câmpianu.

În zona de business, astfel de aplicaţii sunt cele de Business Process Management (BPM), care până în pandemie nu erau „băgate în seamă” la nivelul pieţei din România, dar care în prezent sunt la mare căutare, a mai spus reprezentantul ETA2U. „Încep să fie căutate mai ales pentru că aceste platforme sunt dezvoltate pe o tehnologie low-code, programarea este vizuală, nu trebuie să scrii mult cod şi permit integrarea diferitelor aplicaţii. Spre exemplu, eu am un sistem de gestiune a întreprinderii care ţine stocuri, contabilitate, facturi şi altele, dar acum am noi cerinţe de la client. Eu am dat nişte cotaţii şi acum trebuie să renegociez un contract. Dar eu trebuie să ştiu care sunt clauzele din contract; nu vreau să dau termen de plată mai mare, aş vrea ca livrările să se facă etapizat şi pentru asta trebuie să ştiu ce stocuri am în depozit, în magazine – informaţie din CRM –, trebuie să ştiu ce a promis vânzătorul clientului în momentul în care au discutat. Iar după ce eu am toate aceste informaţii să pot lua o decizie. Cumva, acestea trebuie să comunice între ele pentru ca eu să pot avea acces la tot ce mă interesează şi să nu iau decizii neinformate.”

Faptul că oamenii caută să îşi desfăşoare activităţile mai rapid şi mai simplu este susţinut şi de studii. Valentin Stănescu, general manager al companiei Dell Technologies, prezent la evenimentul IT Congress din Timişoara, a spus că 86% din cei 6.000 de respondenţi din cadrul studiului Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare caută în mod activ soluţii IT care să îi ajute să îşi desfăşoare activităţile mai simplu, rapid şi mai eficient. „Indiferent dacă viitorul va continua pentru o perioadă să fie incert, înainte să redevină prosper, un lucru este sigur: inovaţia nu se opreşte niciodată – trebuie să inovezi pentru a ajuta organizaţia să fie mai rezistentă la situaţii neprevăzute, precum şi pentru a o pregăti pentru a valorifica următoarea fază de creştere. Oamenii caută să vadă şi să testeze soluţii sigure, cu un consum mic de resurse şi au încredere în puterea inovaţiei într-un moment de provocări globale. Acelaşi preocupări le-am descoperit şi la cei 6.600 de angajaţi din peste 45 de ţări care au participat la cel mai recent studiu Dell Technologies (NYSE:DELL) privind indicele de inovare. Rezultatele au arătat că 86% dintre respondenţii la nivel global caută în mod activ soluţii tehnologice care să-i ajute să atingă obiectivele de inovare, în timp ce chiar 59% dintre respondenţi subliniază că tehnologiile lor nu sunt suficient de avansate în comparaţie cu concurenţa”, a spus Valentin Stănescu.

Tot pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, ETA2U dezvoltă ZAXSense – un senzor care interpretează profilul consumului de curent electric şi poate oferi diferite informaţii utile şi relevante utilizatorilor. „Spre exemplu, am putut să spunem câte piese şi ce fel de piese au fost produse pe o anumită linie de producţie care nu era automatizată, interpretând doar consumul de curent. Acest senzor nu este intruziv, îl putem monta între cablul de alimentare cu curent şi sursa de curent. Senzorii aceştia sunt în lucru, dar avem deja clienţi early adopters.”

AI-ul nu poate înlocui genialitatea umană

Paradoxul rămâne valabil şi când îndreptăm discuţia spre inteligenţa artificială (AI), despre care unii oameni spun că poate să „fure anumite locuri de muncă”. Însă, dacă oamenilor nu le mai place să facă lucruri „plictisitoare”, repetitive, dacă tot vor să aibă la îndemână doar ceea ce le este necesar, nu poate AI-ul să le vină în ajutor şi să le ofere fix ceea ce au nevoie pentru a-şi desfăşura activităţile aşa cum doresc sau aşa cum trebuie?

„Dacă ne uităm la cum arată peisajul IT-ului acum comparativ cu 1992 – când am luat eu primul contact cu primele PC-uri – vedem că lumea s-a transformat radical şi ritmul în care se introduc acum noi tehnologii în piaţă este de aproximativ şase luni - un an. Apare în fiecare an câte o noutate, câte o nouă tehnologie. Avem exemplul recent cu inteligenţa artificială (AI). În urmă cu trei ani doar se vorbea despre potenţialul inteligenţei artificiale, erau diferite studii de caz şi apoi a apărut ChatGPT. Acum vorbim să interzicem ChatGPT în şcoală, vorbim că ChatGPT ar putea să înlocuiască programatorii pentru că scrie cod la fel de bun ca ei – o afirmaţie cu care nu sunt de acord. ChatGPT face lucrurile mai eficient, dar nu mai inteligent, pentru că acea tehnologie nu ştie să greşească şi să înveţe din greşeli şi nu ştie să fie creativă aşa cum este un om, nu poate avea o sclipire de geniu sau o idee peste noapte. O astfel de tehnologie ar trebui să ajute un om, nu să îl înlocuiască”, a punctat Stelian Câmpianu.

El este de părere că pentru ca piaţa de IT şi industria tech să-şi continue dezvoltarea în acelaşi ritm accelerat, pe care l-a avut în ultimii trei ani, este nevoie de investiţii în digitalizare şi implementarea noilor tehnologii şi investiţii în educaţia digitală a oamenilor. „Dacă nu vom avea specialişti IT care să greşească, să se ciocnească de anumite probleme şi provocări, nu vom putea avansa. Dar eu cred că trebui să fie investiţi bani prima dată în partea de tehnologie şi apoi în partea de educaţie, ca să folosim tehnologia cum trebuie şi după lucrurile vor fi foarte uşoare pentru foarte mulţi.”

În prezent, în cadrul companiei înfiinţate în 1992 lucrează o echipă de 268 de angajaţi la finalul anului trecut, ETA2U continuând şi anul acesta recrutările. „Accesul la resursele umane este redus, este foarte greu să angajezi specialişti IT, cauţi mult şi durează mult până găseşti oamenii potriviţi. Angajăm şi tineri absolvenţi de facultăţi cu profil tech, chiar avem un coleg care se specializează pe partea de software şi urmează să dea examenul de licenţă.”

Interesul pentru cyber-security, în creştere

ETA2U a organizat la Timişoara, în luna mai a acestui an, conferinţa IT Congress, care reuneşte unii dintre cei mai mari jucători activi în industria de IT de pe piaţa din România, şi care are ca scop să prezinte participanţilor şi persoanelor interesate ce are industria de profil de oferit, a povestit Stelian Câmpianu. Întrebat care sunt curiozităţile participanţilor la conferinţa din acest an, reprezentantul ETA2U a spus că multe întrebări se învârt în jurul securităţii cibernetice, dar şi că oamenii caută noutăţile din IT. „Se ridică foarte multe întrebări din perspectiva unde ar trebui să îmi ţin datele, cum ar trebui să îmi construiesc arhitectura. Este discuţia în cloud sau la mine acasă sau o combinaţie dintre cele două. Unde trebuie să fie balanţa, ce înseamnă dacă mă duc în cloud şi care sunt riscurile asociate, ce înseamnă dacă ţin datele la mine acasă şi care sunt riscurile asociate, cât de mult trebuie să investesc dacă mă duc în cloud şi cât investesc dacă stau la mine acasă. Întrebările sunt cât mă costă într-un scenariu sau în celălalt şi care sunt riscurile asociate acestui cost, care sunt ameninţările pentru care ar trebui să mă pregătesc - pentru un atac din exterior, pentru un atac din interior (trebuie să mă pregătesc pentru neglijenţa utilizatorilor externi sau a angajaţilor mei) - acestea sunt câteva întrebări la care oamenii caută răspunsuri în prezent“, a punctat Stelian Câmpianu.

Şi Paul Maravei, general manager în cadrul Cisco România, subsidiara locală a gigantului american cu acelaşi nume, unul dintre cei mai mari furnizori globali de echipamente şi servicii de reţelistică – care a fost prezentă cu un stand în cadrul evenimentului – a spus că oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să ştie mai multe despre securitatea cibernetică.

Însă, în contextul în care digitalizarea este accelerată – iar numărul de atacuri creşte, odată cu diversificarea modurilor de atac, Paul Maravei consideră că securitatea cibernetică trebuie să ţină pasul cu „inovaţiile” care sunt dezvoltate de cei care ochestrează atacurile.

„Nimeni nu este 100% protejat, noi nu putem spune niciodată că am terminat investiţia în securitatea cibernetică, că suntem protejaţi pentru că şi în partea celor care orchestrează aceste atacuri se cercetează, se inovează, dacă putem denumi aşa ceea ce fac ei. Şi atunci este un fel de cursă de-a şoarecele şi pisica şi întotdeauna trebuie să ne menţinem într-o poziţie bună. Însă, dacă pe de o parte continuăm să creăm specialişti foarte buni (părerea mea e că România nu stă rău la acest capitol, dar, desigur, nu avem destui specialişti, însă putem continua să creăm măcar în ritmul ăsta noi specialişti) şi combinăm oamenii aceştia pregătiţi cu produsele şi tehnologiile dedicate nu putem avea decât un scenariu bun”, a explicat Paul Maravei.

El consideră că România are mult potenţial de dezvoltare în ceea ce priveşte industria de tehnologie, dar este nevoie să se facă investiţii în forţa de muncă şi să se crească numărul de specialişti IT. „Avem potenţial, iar dacă suntem serioşi şi continuăm să facem ce am făcut până acum eu cred că o să fie bine, dar ne trebuie oameni. În primul rând, tehnologia o producem, nu e nicio problemă, dar fără oameni nu putem să mergem mai departe.”