BUSINESS MAGAZIN: Cum au evoluat preturile in acest an fata de anul trecut?

SIMINA ISTRATE: La proiectele de apartamente noi preturile au crescut anul trecut in medie cu 15-20%, in cazul proiectelor de peste 100-150 de unitati. Bineinteles ca proiectele mai bune au crescut cu 30-40%, iar cele mai putin bune cu 5, maximum 10%. In acest an, preturile au crescut deja  cu 10%. Unele au crescut cu 40% in primele trei luni, iar altele au scazut. Depinde cu ce strategie a pornit dezvoltatorul; daca a plecat cu preturi foarte mari de la inceput, nu a mai avut cum sa creasca apoi preturile.

JENI DRAGOMIR: Noi suntem axati mai mult pe segmentul de lux. Iar aici au crescut foarte mult. Ma refer spre exemplu la cele cateva blocuri de pe Soseaua Nordului. Spre exemplu, e un singur bloc aflat acum in constructie; dezvoltatorul le-a vandut pe toate din faza de plan cu 2.500 de euro plus TVA. Dupa doua sau trei luni, cel care le-a cumparat le revinde cu 3.800. Si deja are clienti. Iar ieri am primit o oferta in Primaverii, un apartament de 200 de metri patrati la 1,4 milioane de euro. Am zis ca e o greseala, dar azi am primit alta oferta: 1,5 milioane de euro.

SIMINA ISTRATE: Daca ne uitam la tarile din Europa Centrala si de Est, vedem ca acestea sunt preturile, ne aliniem. Diferenta dintre noi si Ungaria sau Polonia nu mai este atat de mare. Daca Primaverii este cel mai bun cartier din Bucuresti si terenurile sunt limitate, este absolut normal sa se ajunga la preturile de lux din Varsovia.

BUSINESS MAGAZIN: Cum ne comparam cu celelalte piete din regiune?

SIMINA ISTRATE: Nu stiu daca ne putem compara, deoarece in toate tarile din regiune nu exista doar un singur oras important. La noi, toata piata imobiliara este in Bucuresti. Alte orase din tara sunt cu doi-trei ani in urma fata de Bucuresti. In Ungaria sunt trei orase comparabile cu Budapesta, in Polonia sunt cinci orase comparabile cu capitala. La noi este o diferenta foarte mare. Si chiar si asa la ei pretul mediu este la 2.500 de euro, in timp ce la noi este la 1.500 de euro.

BUSINESS MAGAZIN: Si este o legenda faptul ca preturile din Budapesta, Praga sau Varsovia sunt mai mici decat in Bucuresti?

SIMINA ISTRATE: Este o legenda. Chiar de curand am fost la Budapesta, unde m-am intalnit cu un coleg din Polonia, care spunea ca si-a luat un studio, o garsoniera practic, la 15 km de Varsovia - nu fata de centru cum ne raportam noi - cu 77.000 de euro plus TVA si era extrem de fericit ca a gasit o superoferta. Comparatiile care se fac sunt gresite, se compara mere cu pere. La noi un proiect, chiar daca e in Titan, e in oras si e la 6-7 km de centrul orasului, iar comparatiile se fac cu o suburbie a unui oras din alta tara.

JENI DRAGOMIR: Eu am obiectii cand prezint o casa boiereasca in centrul Capitalei, de trei milioane de euro, si clientii imi spun ca "De banii acestia imi cumpar o casa in centrul Parisului sau in Monte Carlo". In Monte Carlo un apartament de doua camere costa 1,3 milioane de euro. O astfel de vila in Bucuresti va costa peste cinci ani 15 milioane de euro, iar in Paris nu poti lua o astfel de proprietate cu doua milioane de euro. Si majoritatea au astfel de obiectii, deoarece nu accepta ca in Romania pot fi astfel de preturi si ar trebui sa avem preturi mici. Eu cred ca evolutia va fi spectaculoasa pe centrul Bucurestiului si pe zonele rezidentiale din nord, pentru ca ce poti sa cumperi acum cu 3-4.000 de euro pe metrul patrat s-ar putea sa vinzi peste cinci ani cu 10-15.000 de euro pe metrul patrat. Fiindca oferta de terenuri este foarte mica, iar indicatorii urbanistici nu vor mai fi la fel de permisivi.

SIMINA ISTRATE: Daca ne uitam la celelalte tari din est, clasa medie este undeva la 2.500 de euro. Prin clasa medie intelegem un proiect nou construit in oras, un loc bun, cu facilitati bune in linii mari. La noi, media este inca la 1.500 de euro. Calculele sunt adaptate la suprafata utila. In constructie sunt acum cam 9.000 de apartamente. Planuite avem peste 38 de proiecte care insumeaza undeva la 25.000 de unitati. Sunt putine daca ne gandim ca locuintele vechi sunt peste 700.000 in Bucuresti. Anul trecut s-au vandut 3.000 de unitati off-plan si 7.000 in blocurile vechi. In primele sase luni, s-au vandut deja 3.000 de unitati in blocurile in constructie si 2.700 in cele vechi. Pana la sfarsitul anului se vor vinde probabil 12.000.

BUSINESS MAGAZIN: In urma cu trei luni un apartament de trei camere, in Berceni, se gasea la 80.000 de euro. Acum nu se mai gasesc sub 100.000 in niciun cartier. Vorbim de o crestere de 25% in doar trei luni, deja curba este foarte puternica.

SIMINA ISTRATE: Practic, daca ne uitam la ritmul de crestere, acesta este in scadere. Acum patru ani au crescut preturile cu 100%. Un apartament in Drumul Taberei era 7.000 de euro, anul urmator era 14.000 si s-a dublat din nou. Si in urmatorul iarasi s-a dublat. Acum 50% crestere suna putin. Probabil ca preturile vor mai creste inca doi ani, pana in momentul cand vor fi pe piata destule unitati noi. Dar ritmul va fi mai scazut.

RAZVAN STROESCU: Am fost printre putinii care am zis ca anul acesta vor creste preturile cu 35%. 37,5% ziceam la inceputul anului si am fost contestat de cativa dintre colegii mei. Ziceam ca o sa creasca pentru ca, deja in ianuarie, urcasera cu 16% doar pentru ca am intrat in UE. Ceea ce nu a schimbat cu nimic cumparatorii, dar a fost un motiv subiectiv pentru crestere. O crestere de 50% pentru apartamentele vechi este prea mult pentru piata noastra. Si asta vine din dorinta noastra de a fi proprietari.

BUSINESS MAGAZIN: Cand credeti ca vom ajunge la acea masa critica, cand vom spune ca oferta de locuinte noi este suficient de mare, astfel incat piata locuintelor sa se plafoneze?

JENI DRAGOMIR: Eu cred ca in trei ani.

BUSINESS MAGAZIN: Dar in termen de numar de locuinte noi? 10.000 livrate, 30.000? Spuneati ca anul trecut s-au vandut 10.000 de apartamente - atat sa fie cererea?

SIMINA ISTRATE: Nu conteaza foarte mult numarul de tranzactii, pentru ca majoritatea celor care cumpara acum un apartament vechi cumpara pentru ca nu au oferta noua, trebuie sa se mute si nu au alta optiune. Cand vor fi doua-trei sau poate cinci mii de noi apartamente, se vor regla preturile. Atunci cumparatorii nu vor mai depinde numai de apartamentele vechi. Deja exista o alternativa reala pentru acestea.

RAZVAN STROESCU: Dar au fost descalificati multi interesati de achizitia unei noi locuinte prin suprafete. Sunt foarte multe apartamente pentru clasa medie care, datorita suprafetelor, se clasifica mai degraba la clasa de lux. La un apartament la 1.500 de euro pe metrul patrat, fara TVA, pe care dezvoltatorii il considera de clasa medie, dar il fac la 140 de metri patrati, plus terase de 25 de metri patrati, am sarit deja de 300.000 de euro. Nu ne place, dar clasa medie din Romania nu-si permite sa plateasca 300.000 de euro.

BUSINESS MAGAZIN: Si se mai fac si in zona de nord...

RAZVAN STROESCU: Da, iar nordul va ramane zona de lux, pentru ca e aerul curat. Datorita situatiei geografice, in Bucuresti aerul intra din nord, iar in sud ajunge tot aerul poluat.

BUSINESS MAGAZIN: Si e greu sa o muti, pentru ca pentru toata lumea, Primaverii, de exemplu, a fost considerat varful pietei.

GYORGY BABA: Va fi greu sa definesti o noua zona de lux. Peste tot in lume este o singura zona de lux. Sigur, o sa se intinda.

RAZVAN STROESCU: 20 de ani de acum incolo nu se va schimba. Sigur, daca o sa vina investitii colosale catre nord-est o sa-l mute usor-usor, dar nu merita costurile...

BUSINESS MAGAZIN: Dar s-a intamplat partial, nu? Din Primaverii s-a mutat spre Nordului mai intai, apoi poate spre Baneasa.

JENI DRAGOMIR: Da, pentru ca nu mai sunt terenuri. Pana acum investitorii care doreau sa investeasca in resedinte de lux cautau in Primaverii, Televiziune, Dorobanti, Nordului. Acum, nemaifiind practic terenuri la vanzare, au mers spre nord mai departe. Si am constatat cu surprindere ca investitori care acum doi ani nu voiau sa auda de zona Baneasa-Pipera-Iancu Nicolae sub nicio forma acum construiesc acolo. Unde e o adevarata nebunie. Un teren care costa la sfarsitul anului 400 euro/mp, acum e la 1.200, daca vorbim de arterele principale. Inca mai e loc, totusi. Probabil ca mai tarziu, zona va avansa catre Corbeanca, Snagov.

RAZVAN STROESCU: Daca vorbim de lux, nu se va construi in nestire. La fel ca in alte tari, cumparatorii de lux sunt 2-3%. Cei mai multi si-au construit poate o casa in Pipera. Dar, pana la urma, lux inseamna sa stai in Primaverii, in Kiseleff sau Aviatorilor. Sunt multi care isi cumpara un apartament in aceste zone, sa aiba si o casa "de oras".

BUSINESS MAGAZIN: Ceea ce a urcat pretul acestor zone...

RAZVAN STROESCU: Da, pentru ca practic nu e nimic de vanzare. Un apartament in Washington Residence se vindea la lansarea proiectului cu 200.000 de euro, datorita plasarii centrale. Acum, daca vinde cineva, sunt 7-800.000 de euro. Nu mai are pret. Le spuneam clientilor acum doi ani sa cumpere vile in Dorobanti si nu voiau pentru ca erau vechi si trebuia sa le renoveze. Acum nu-s de vanzare. Pretul: la cerere. Ma intreba un dezvoltator - nici nu mi-a spus unde are terenul - "Vreau sa fac un imobil la Dorobanti. Ce pret cer?". "Ce pret vrei", i-am raspuns. Pentru ca nu sunt alte optiuni.

BUSINESS MAGAZIN: De aceea creste piata de lux, pentru ca nu prea se mai construieste si ceea ce exista va creste poate mai mult decat apartamentele pentru clasa medie. Cate locuinte sunt in zonele de lux?

JENI DRAGOMIR: In aceasta zona am putea vorbi in total de 10.000 de locuinte, dar la vanzare sunt mult mai putine, iar imobilele au putine unitati. Aici vorbim de 20-30, pana la 50 de unitati locative, intr-un imobil, comparativ cu alte zone din Bucuresti unde sunt 100 de unitati.

BUSINESS MAGAZIN: Cat vor mai creste totusi preturile? Vorbim deja de 50% anul acesta, poate 50% si la anul, dar cat va ma continua cresterea exploziva?

RAZVAN STROESCU: Nu, nu mai cred in 50% la anul. Dar, repet, e vorba de cerere si oferta. A fost o crestere de 50% pe intreaga piata si a existat o cerere foarte mare. Dar inca astept sa se construiasca din ce in ce mai multe locuinte noi.

BUSINESS MAGAZIN: Pana recent, principalul impediment in dezvoltarea pietei rezidentiale a fost finantarea dezvoltatorilor?

SIMINA ISTRATE: Cred ca a fost la inceput, acum este chiar o concurenta acerba. Inceputul tarziu a fost cauzat de lipsa de experienta a dezvoltatorilor locali. Daca ne uitam putin pe statistici nu as zice ca cei mai multi cumparatori au aparut dupa aparitia creditelor ipotecare. Daca ne uitam putin la unitatile locative vandute, ponderea celor achitate din surse proprii este inca mai mare, desi bancile au venit cu oferte din ce in ce mai atractive. In continuare, cred ca sunt multe locuinte achizitionate din fonduri proprii, este drept ca sunt si multi investitori care cumpara si care apeleaza la alte posibilitati de finantare.

IULIANA TIBA: Noi, de obicei, cand facem un proiect de finantare a unui dezvoltator, facem si o oferta de creditare pentru persoanele fizice.

SIMINA ISTRATE: Pe mine m-a mirat ca nimeni nu a venit cu o oferta de creditare diferita - nu exista nicio diferenta intre a merge la banca finantatoare si a merge la o alta si a lua credit.

IULIANA TIBA: In programul pentru care oferim finantare, avem si o oferta speciala de finantare destinata persoanelor fizice.

BUSINESS MAGAZIN: Dar multe locuinte sunt luate de investitori...

SIMINA ISTRATE: Ceea ce este interesant este faptul ca exista anumiti dezvoltatori care isi impun in politica lor de comercializare o anumita restrictionare a accesului investitorilor - pentru a-si respecta politica de crestere a pretului. Depinde de strategia fiecarui dezvoltator: daca ei se bazeaza pe acel proiect si nu vor sa continue cu alt proiect, vor sa fie siguri ca vor obtine venitul propus de la inceput. Astfel trebuie sa atinga toate momentele pentru care au fost facute estimari, ce includeau si o marire de pret.

BUSINESS MAGAZIN: Cate locuinte vindeti pe credit?

SIMINA ISTRATE: Cam 50%. Dupa calculele noastre sunt foarte putini cei care iau credit, pentru ca sunt foarte putini cei care apeleaza la varianta 20-25% avans si restul la final. Majoritatea mai dau o parte din bani, probabil ca vor fi in final multi care vor lua creditul, dar acum este greu de spus.

JENI DRAGOMIR: Daca vorbim de cei care cumpara apartamente in imobile noi, sunt foarte multi care cumpara pe credit. Multi platesc avansul, blocul nu este terminat si majoritatea incep sa umble pe la banci, care nu le dau credite. Asta e o problema, desi am inteles ca mai exista dezvoltatori care au credibilitate si au mai lucrat cu o banca si se finanteaza si din faza de proiect. Spre exemplu, un dezvoltator are un proiect, face un credit ipotecar pentru ridicarea proiectului si la fel pot face si beneficiarii finali.

SIMINA ISTRATE: Depinde mult si de ce garantii ofera dezvoltatorul, spre exemplu terenul.

IULIANA TIBA: Cei mai multi dezvoltatori isi creeaza o firma special pentru acel proiect si vor sa fie finantati pe proiect. Banca analizeaza cat de viabil este proiectul si ce sanse au sa il finalizeze. Ca atare, alte garantii nu prea sunt: terenuri si contractele viitoare pe care le vor semna cu cei care vor achizitiona. De la caz la caz. Exista si posibilitatea de a cere o garantie de la compania mama, dar cei mai multi dezvoltatori spun: "Suntem un grup puternic, avem o experienta demonstrata, iar proiectul nostru este bun". Si il sustin cu studii facute de specialisti din domeniu. Iar pe noi asta ne intereseaza: sa vedem ca preturile practicate sunt acceptate de piata si ca vor fi in masura sa vanda acele unitati locative intr-o anumita perioada de timp, respectiv ca exista surse de rambursare a creditului. Analiza se bazeaza pe proiectul insusi si pe performanta acestuia.

BUSINESS MAGAZIN: Cam care este volumul finantarilor pe care le acordati?

IULIANA TIBA: Pana acum, noi ne-am ocupat de proiecte foarte mari: de peste 50 de milioane de euro, chiar si peste 100.

RAZVAN STROESCU: Stiu ca aveti multe discutii, dar cate se concretizeaza?

IULIANA TIBA: Este adevarat ca am avut foarte multe discutii, cu diversi dezvoltatori, dar se finalizeaza in cele din urma putine. Pentru ca totusi trebuie sa ne demonstreze ca partenerii proiectului au un track record solid, ca au mai facut astfel de proiecte, de asemenea dimensiuni, e foarte important ce strategie de comercializare va adopta. Pentru finantator este foarte important sa stie ca sunt deja semnate unele contracte si ca exista sursa de rambursare a creditului. Sigur ca imi veti spune ca, la cum arata acum piata, sunt slabe sanse ca un proiect sa nu fie vandut, ca ar putea fi intarzieri, dar sigur se va inchide in cele din urma...

BUSINESS MAGAZIN: Dar chiar se vinde orice?

SIMINA ISTRATE: Sunt si proiecte care merg mult mai incet decat altele.

RAZVAN STROESCU: Ma mai intreaba un dezvoltator: "Imi vinzi proiectul la banii acestia?". Sigur, ii spun, la orice pret vi-l vand. Conteaza in cat timp. Noi, ca si consultanti, trebuie ca intr-un timp dat sa vindem un proiect - sunt rare cazurile in care cineva iti spune ca nu il intereseaza in cat timp il vinzi, este o utopie. Exista doar procente: trebuie sa faci exit pentru 30% in patru luni, sa spunem. Acest lucru trebuie garantat, pentru ca este un contract cu banca. Dar nu e o problema, pentru ca, de obicei, aceasta parte a proiectului are un pret mai mic si gasesti un investitor care sa o preia. Dupa aceea, urmeaza strategia personala a dezvoltatorului: se vinde pe etape, se mai modifica pretul, dar oricum pretul nu il fac ei, pretul il face piata. Asta trebuie sa intelegem: clientii sunt cei care platesc. Dezvoltatorul cere cat ii spune planul de afaceri, obligatia fiecaruia fiind de a-si maximiza profitul, dar cumparatorul decide.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Baba, ati investit deja in real estate, vreti sa dezvoltati si locuinte?

GYORGY BABA: Eu sunt inca la inceput, nu este principalul meu focus. Sunt director general si actionar in lantul de elctrocasnice Cosmo, dar ca investitie personala piata imobiliara a fost cea mai utila si cea mai sigura solutie. Am inceput pe partea de servicii - depozitare si spatii comerciale, pe care le inchiriez -, dar m-am gandit sa investesc si in apartamente in zona Bucurestiului. Sunt inca o sumedenie de oportunitati, in special in Bucuresti. Si in tara vor fi, dar parca nu s-a copt inca puterea de cumparare.

BUSINESS MAGAZIN: Pe partea de finantare, cum va evolua piata?

IULIANA TIBA: Noi consideram ca incercam sa sprijinim piata de real estate atat prin finantarea dezvoltatorilor, cat si a cumparatorilor de locuinte. Pana acum am acordat in jur de 150 de milioane de euro, dar doar recent ne-am apucat de finantat proiecte foarte mari. Astfel ca in cateva luni suma ar trebui sa fie sensibil mai mare, mai ales ca ne concentram cu precadere spre segmentul rezidential.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Baba, luati un credit de la BRD?

GYORGY BABA: Acum depinde si de conditiile bancilor, desi au devenit extrem de flexibile in ultimul timp. Totusi e greu de accesat un credit numai aratand un proiect. Sigur ca o sa lucrez cu o banca, nu e musai sa fie chiar BRD!

BUSINESS MAGAZIN: Ati inceput vreun proiect pana acum?

GYORGY BABA: Este in curs, chiar acum analizez ofertele financiare. E un proiect in nordul Bucurestiului cu circa 86 de apartamente.

JENI DRAGOMIR: Unde anume in nord?

GYORGY BABA: In zona Sisesti.

JENI DRAGOMIR: Se dezvolta foarte bine acolo.

GYORGY BABA: Da, mi se pare o zona mai aerisita decat Pipera, pentru ca se pare ca se construieste mult mai sistematic.

JENI DRAGOMIR: Si totusi in Bucuresti mai sunt multe zone inca neexploatate, cum ar fi Teisani, unde sunt suprafete mari de teren la preturi inca bune. Mai sunt Chitila sau Straulesti care se dezvolta foarte bine pe rezidential, desi ai zice ca sunt mai axate pe industrial.

BUSINESS MAGAZIN: Au aparut in ultima vreme mai multe dezvoltari de mare amploare la periferie, care vor cuprinde si complexuri comerciale si scoli si spatii pentru distractie, poate chiar si birouri. Sa fie practic mini-orase, ai caror locuitori sa nu aiba nevoie sa ajunga in centru.

RAZVAN STROESCU: Bucurestiul are o problema de infrastructura. Langa Barcelona, langa Madrid, sunt oameni care stau la 100 de kilometri de oras, dar au trenuri rapide care ii duc in 20 de minute la birou. Au colegi care stau in oras si ajung intr-o ora si jumatate la lucru. Cand vom avea rezolvata problema infrastructurii, vom avea oameni care lucreaza in Bucuresti, dar vor locui la Valenii de Munte.

BUSINESS MAGAZIN: Cam in ce orizont de timp? Am auzit in ultimul timp estimari extrem de optimiste despre ritmul dezvoltarii infrastructurii...

RAZVAN STROESCU: Nu stiu. Poate in 15 ani.

BUSINESS MAGAZIN: Pe de alta parte, toata lumea mizeaza pe fondurile de la Uniunea Europeana...

RAZVAN STROESCU: Astea nu le punem noi in ecuatie. Daca ar fi sa ne luam dupa istoric, as merge pe 10-15 ani. Dar nu ne vor lasa. Nu mai e capitala noastra, este o capitala europeana si, daca vom sti sa luam acele credite...

SIMINA ISTRATE: Da, dar problema e ca nici nu aplica...

RAZVAN STROESCU: E o statistica care spune ca nici unul dintre statele care au intrat in UE nu au cheltuit mai mult de 18-19% din fonduri in primul an. Dupa aceea, inveti... Nu cred ca noi vom fi mai breji, dar nici mai slabi. Sunt voci care zic ca va exista un moment cand preturile vor creste - cum se intampla acum in zona centrala - pentru primul inel de centura si vor scadea preturile in centru. Eu zic ca efectul va fi exact invers. Chiar daca Bucurestiul va deveni metropola, va fi mult mai mare, va avea acelasi centru.

BUSINESS MAGAZIN: Si atunci efectele ar putea aparea abia atunci cand va fi gata al doilea inel de centura? Cand poate diferenta intre a sta in Pipera si intr-o alta localitate aflata la 30 de kilometri va fi zero?

SIMINA ISTRATE: Va scadea periferia actuala, pentru ca va fi concurenta mai mare.

RAZVAN STROESCU: Preturile vor fi concentrate in functie de infrastructura pana la urma. Si, revenind la intrebarea initiala - daca vor mai creste preturile - raspunsul este: da, vor mai creste.

BUSINESS MAGAZIN: Cat? Vor fi triple fata de acum? Cvadruple?

RAZVAN STROESCU: Vor creste in functie de zona. Cand vor aparea cartierele la 20-30 de kilometri de Bucuresti, cu garsoniere la 30 de metri patrati, din prefabricate, atunci vor scadea preturile.

SIMINA ISTRATE: Eu sincer cred ca va mai dura pana cand se vor muta bucurestenii la 30 de kilometri in garsoniere. Eu cred ca o sa prefere sa nu se mute...

IULIANA TIBA: ... sa stea cu chirie...

RAZVAN STROESCU: Eu cred ca in momentul in care vor ajunge la 2.000 de euro pe metrul patrat orice constructie noua din Bucuresti si va veni cineva cu 1.200 de euro la 30 de kilometri, clientul va face un calcul: "din diferenta platesc ce masina vreau eu si nici nu mai dau bani pe transport".

SIMINA ISTRATE: Da, dar asta o sa se poata abia atunci cand vom avea infrastructura de care vorbeam. Pentru ca prea putini ar alege sa economiseasca la achizitie daca ar face mai mult de doua ore pana la serviciu zi de zi.

BUSINESS MAGAZIN: Cum s-a schimbat consumatorul roman de real estate?

JENI DRAGOMIR: Consumatorul roman vrea sa traiasca si sa locuiasca mai bine. Datorita dezvoltarii pietei de finantare, din ce in ce mai multi romani isi permit sa faca un credit si sa-si cumpere o locuinta. Poate ca pana acum multi nu se gandeau la asta si stateau cu chirie. Altii vor sa se mute de la apartamentele vechi la cele noi. Dar a ramas mentalitatea de a fi proprietar.

GYORGY BABA: Conceptia in Romania este: "am investit, am o casa si o sa o tin pana la sfarsitul vietii". Asa am fost invatati, fata de alte tari unde se muta des chiar si dintr-un oras in altul, fara mari probleme.

BUSINESS MAGAZIN: Sunt clientii atenti la anumite specificatii, sunt mai informati?

JENI DRAGOMIR: Sunt mult mai pretentiosi. In 1994, cand am inceput sa activez pe piata imobiliara, oamenii cumparau orice. Atunci, ca broker imobiliar, puteai sa faci o vanzare pe zi. Era o piata noua, la inceput, oamenii cumparau peste tot, pentru ca locuintele erau si foarte ieftine. Pe masura ce a trecut timpul, au devenit din ce in ce mai pretentiosi, s-a inmultit si oferta.

RAZVAN STROESCU: Lucrurile s-au mai schimbat, e adevarat. Am mai iesit prin Europa si am vazut ce se intampla afara. Am devenit mai pretentiosi. E adevarat si ca foarte multi dezvoltatori si investitori vin aici si intreaba: "Ce-i cu suprafetele astea la voi? Voi aveti bani multi? Trei camere la 130 de metri patrati? Cine cumpara asa ceva? Si cat costa? 2.000 de euro pe metrul patrat? Dar voi ce salarii aveti? A, aveti masini frumoase, aveti bani".