Ileana Badiu, cunoscută în lumea comunicării şi o susţinătoare ferventă a drepturilor femeilor, aduce în prim-plan un subiect stigmatizat şi adesea neglijat: menopauza şi impactul său asupra vieţii profesionale. Într-o Românie în care 9,8 milioane din populaţie sunt femei (potrivit INS), iar 42% din forţa de muncă este formată tot din femei, apro-ape 40% dintre acestea se află în perimenopauză sau menopauză. Povestea Ilenei Badiu este una personală, dar care a inspirat deschiderea discuţiilor publice pentru schimbarea paradigmei ce plasează această etapă naturală din viaţa unei femei la capitolul „tabu”, chiar şi când vine vorba de angajatori. 

„Ideea de a crea o comunitate dedicată femeilor la menopauză şi perimenopauză nu a fost una de moment. Nu a fost o simplă descoperire creativă, ci mai degrabă o necesitate care mi-a fost impusă de experienţa mea person-ală”, povesteşte Ileana Badiu. „Am intrat la menopauză la 42 de ani, iar simptomele au fost copleşitoare, afectând direct performanţa mea profesională. Nu aveam idee că oboseala extremă, dificultăţile de concentrare sau uitarea lucrurilor importante aveau legătură cu menopauza. Îţi găseşti cu greu cuvintele, conexiunile mentale sunt lente, eşti constant obosită, iar focusul devine o provocare uriaşă. Este ceva ce nu îţi imaginezi până nu treci prin asta”, mărturiseşte ea. Şocată de impactul simptomelor, Badiu a ajuns chiar să îşi facă o tomografie cerebrală, temându-se că ar putea avea o boală neurodegenerativă.

Ceea ce a descoperit ulterior a fost şi mai surprinzător: mai mult de 65% dintre femei intră la menopauză înainte de 45 de ani, iar menopauza vine cu până la 72 de simptome diferite. „Şi totuşi, 87% dintre femei trec prin aceste simptome fără să ştie ce se întâmplă cu ele. Este o problemă majoră de informare,” explică Badiu. „Până de curând, nimeni nu vorbea despre asta. Femeile nu ştiau că simptomele lor au legătură cu menopauza, iar medicii nu erau întotdeauna interesaţi să trateze aceste probleme. În societate, ideea de menopauză era asociată cu îmbătrânirea, iar îmbătrânirea era sinonimă cu declinul şi, în cele din urmă, cu moartea. Însă realitatea este alta, şi este nevoie să schimbăm această percepţie.”

Badiu descrie detaliat unul dintre cele mai tulburătoare simptome: „ceaţa mentală” („brain fog”, în engleză): „Pentru cineva care a fost mereu alertă şi implicată, să simţi că mintea îţi funcţionează greu este groaznic,” povesteşte ea. „Uiţi lucruri importante, nu găseşti cuvintele potrivite, conexiunile se fac mai greu, şi eşti extrem de obosită. Este mai mult decât o simplă uitare: e ca şi cum memoria ar fi fost ştearsă complet. Pentru femeile aflate în funcţii de conducere, acest lucru poate fi devastator.” Ea îşi aminteşte cum simptomele au devenit atât de severe încât a crezut că are o boală neurologică gravă: „M-am dus să-mi fac o tomografie cerebrală pentru că nu înţelegeam ce mi se întâmplă. Întreaga ex-perienţă a fost o trezire la realitate.” Femeile care trec prin menopauză sunt adesea nevoite să îşi continue viaţa profesională fără sprijin sau înţelegere. „Este o problemă cu impact imens asupra productivităţii, şi totuşi, de multe ori, nu există o cultură organizaţională care să înţeleagă şi să sprijine femeile în acest sens,” subliniază Badiu.

O platformă, 600 de întrebări

Menopauza este o realitate inevitabilă pentru toate femeile de pe glob, însă efectele acestei tranziţii nu sunt doar biologice, ci se răsfrâng puternic şi asupra vieţii profesionale. Potrivit datelor citate de Ileana Badiu, aproape 40% dintre femeile din România se află la vârsta perimenopauzei sau a menopauzei, iar aceste etape ale vieţii pot afecta direct activitatea lor profesională. Mai mult, 42% din forţa de muncă a României este compusă din femei, ceea ce înseamnă că impactul menopauzei depăşeşte sfera individuală şi se extinde asupra întregului ecosistem de afaceri. „Perimenopauza poate dura câţiva ani şi poate afecta bunăstarea fizică, emoţională, mentală şi socială”, arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Femeile pot trece printr-o serie de simptome, cum ar fi anxietatea, schimbările de dispoziţie, oboseala, bufeurile şi dificultăţile de concentrare, toate având un efect consider-abil asupra performanţei la locul de muncă. Un studiu al University College London din 2021 subliniază că 62,7% dintre femei consideră tranziţia menopauzei dificilă sau foarte dificilă, descriind experienţa ca un „coşmar” sau „îngrozitoare”.

Unul dintre aspectele cele mai alarmante este lipsa de educaţie pe această temă. Peste 90% dintre femei nu au fost niciodată informate despre menopauză în timpul şcolii, iar aproape jumătate dintre ele nu se simt informate nici în prezent. Această lacună educaţională duce la o lipsă de înţelegere şi sprijin, ceea ce contribuie la o scădere a productivităţii şi chiar la plecarea de la locul de muncă. „Când îşi părăsesc locurile de muncă din cauza problemelor de concentrare, a oboselii, a bufeurilor, a lipsei de energie, a depresiei, a stimei de sine scăzute şi a altor simptome puternice cauzate de menopauză, afectează toate domeniile de activitate”, se menţionează în prezentarea organizaţiei. Determinate de lipsa de sprijin şi informaţii, Ileana Badiu a pus bazele unei platforme care să adreseze nevoia de informare a femeilor: „Am lucrat luni de zile pentru a strânge 600 de întrebări frecvente de la comunitatea noastră şi am adus 20 de specialişti pentru a răspunde la ele,” explică Badiu. „Este o resursă video completă, cu răspunsuri de la ginecologi, endocrinologi, cardiologi şi chiar avocaţi specializaţi în dreptul muncii. Femeile pot accesa aceste informaţii oricând, în intimitatea casei lor, pe drum spre birou sau oricând au nevoie de clarificări.”

Conţinutul este structurat pentru a fi uşor de navigat, cu motoare de căutare intuitive: „Dacă vrei să ştii ce spun ginecologul şi cardiologul despre biohormoni sau despre ce poţi face împotriva bufeurilor, vei găsi toate aceste răspunsuri în platformă”. Accesul este oferit printr-o subscripţie unică, fără plăţi recurente: „Plăteşti o dată şi ai acces pe viaţă la toate informaţiile. 370 de lei pentru cinci specialităţi sau 780 de lei pentru tot conţinutul. Este mult mai ieftin decât o consultaţie individuală şi îţi oferă o înţelegere completă a ceea ce se întâmplă cu corpul tău”.În afară de partea medicală, platforma abordează şi aspecte juridice, având avocaţi care le explică femeilor drepturile lor la locul de muncă. „Dacă ai simptome severe, ai aceleaşi drepturi ca oricine cu o afecţiune medicală,” explică Badiu. „Trebuie să ştim să ne cerem aceste drepturi şi să beneficiem de ele, pentru că menopauza nu este o alegere, ci o condiţie medicală reală.”

Ce pot face angajatorii?

Ileana Badiu atrage atenţia asupra nevoii de sprijin din partea angajatorilor pentru femeile aflate în această etapă a vieţii. „În ziua de azi, companiile vorbesc despre diversitate şi well-being, dar sprijinul pentru femeile aflate la men-opauză este un aspect care încă lipseşte,” spune ea. Susţinerea femeilor aflate la menopauză este un subiect de importanţă crescândă, care prinde contur şi în contextul organizaţiilor moderne. Aşa cum companiile au înţeles să sprijine femeile care doresc să devină mame prin programe de fertilitate, tot aşa ar trebui să abordeze şi tranziţia menopauzei, mai ales că această perioadă afectează un segment semnificativ al forţei de muncă, adesea format din femei cu o vastă experienţă profesională. „Zona de susţinere a femeilor aflate la menopauză este extrem de importantă din partea unui angajator”, spune Ileana Badiu. Ea explică faptul că multe dintre aceste femei sunt figuri de conducere în companii, ocupând roluri importante în boarduri sau în managementul de vârf. „Femeile care ajung în perioada de perimenopauză sau menopauză sunt adesea cele care au crescut în compania respectivă, şi sunt, de fapt, motorul deciziilor strategice,” adaugă ea.

Una dintre cele mai cutremurătoare realităţi pentru femeile aflate la menopauză este impactul pe care simptomele îl pot avea asupra performanţei lor profesionale. „Am fost la o conferinţă organizată de un grup de comunicare, unde am văzut o statistică din Marea Britanie care mi-a dat fiori. 87% dintre femeile aflate în poziţii de conducere şi care trec prin menopauză se retrag din funcţiile lor din cauza simptomelor,” relatează Badiu. Aceste femei se simt ruşinate de manifestările lor fiziologice şi resimt o lipsă de susţi-nere la locul de muncă, ceea ce le determină să se retragă sau să devină mai puţin eficiente. Dar soluţiile există. De la tratamentele de substituţie hormonală care pot ajuta la stabilizarea simptomelor, până la măsuri simple precum flexibilitatea programului de lucru, există strategii care pot transforma experienţa menopauzei într-o tranziţie mai uşor de gestionat. „Poate ar fi nevoie ca femeile să primească susţinere din partea angajatorilor, să aibă program flexibil, mai ales atunci când noaptea nu pot dormi din cauza simptomelor de insomnie. Poate că întâlnirile de dimineaţă, la ora 8 sau 9, nu sunt mereu cele mai potrivite pentru ele”, explică ea. Un alt factor care trebuie luat în considerare este modul în care sunt amenajate spaţiile de birou. „Bufeurile, adică sindromul vasomotor cauzat de scăderea estrogenului, pot fi extrem de greu de suportat. Temperatura în birouri ar trebui să fie flexibilă, poate chiar să existe o cameră de răcire, pentru că pentru unele femei este efectiv insuportabil,” spune ea. Introducerea unor astfel de măsuri de susţinere ar demonstra o cultură organizaţională care preţuieşte şi sprijină femeile. „Nouă ni se pare că acest tip de platformă de conţinut, oferit angajatelor, este o demonstraţie fantastică de susţinere. Deja avem clienţi care au introdus acest program de HR,” explică ea.

Fie că este vorba de informare, pachete medicale, sau flexibilitatea programului de lucru, iniţiativele care ţin cont de nevoile femeilor la menopauză pot transforma mediul de lucru într-un loc mai incluziv şi mai empatic. Totuşi, în România, deschiderea companiilor faţă de astfel de subiecte rămâne încă  limitată. „Companiile nu sunt foarte deschise, dar la cele care ne deschid uşa, reacţia este incredibilă. Munca de educare pe care o facem de ani de zile începe să dea roade. Femeile din aceste companii au o reacţie emoţională puternică, unele au plâns când au realizat că sunt soluţii şi că acest subiect începe să fie abordat deschis,” mărturiseşte ea. „Mi s-a spus că suntem într-un moment istoric,” adaugă ea, referindu-se la momentul în care a prezentat platforma unei comisii de femei dintr-o companie. „Suntem într-un punct în care vorbim deschis şi ne dăm seama că avem soluţii. Este uluitor că am ajuns aici.”

Ileana Badiu consideră şi că legislaţia ar trebui să includă protecţii pentru femeile aflate la menopauză, similare cu cele introduse în alte ţări pentru femeile aflate la menstruaţie.Badiu vorbeşte cu pasiune despre necesitatea unei schimbări legislative. „Femeile trăiesc mai mult şi petrec o partesemnificativă a vieţii lor la menopauză. Calitatea vieţii lor trebuie să fie cât mai aproape de superlativul vârstei,” spune ea. „Am fondat o asociaţie care are doar două săptămâni, cu scopul de a umple acest vid legislativ. Sperăm că, odată ce agitaţia politică din jurul alegerilor se va linişti, vom putea aduce acest subiect în faţa factorilor de decizie.” Ea subliniază că orice iniţiativă legislativă ar trebui să includă accesul la informaţii, sprijin la locul de muncă şi pachete medicale decontate. „Propagarea informaţiei este primul pas. Femeile trebuie să ştie ce opţiuni medicale au şi trebuie să fie susţinute de sistemul medical,” spune Badiu. „Iniţiativele legislative ar putea ajuta la educarea şi informarea femeilor, dar şi la asigurarea sprijinului necesar în mediul de afaceri.”

Desfiinţarea miturilor şi redefinirea menopauzei

Una dintre cele mai mari provocări rămâne însă modificarea percepţiilor culturale. „Cea mai serioasă percepţie greşită este că menopauza înseamnă automat să fii o femeie bătrână, o babă, cum se spune popular,” afirmă Badiu. „Repet, statistica este schimbată. Femeile intră la menopauză mai devreme, iar asta se întâmplă şi din cauza emancipării lor, care schimbă tot echilibrul hormonal,” continuă ea. Femeile din zilele noastre sunt mult mai implicate profesional, duc o viaţă activă şi sunt adesea supuse stresului, ceea ce contribuie la accelerarea proceselor hormonale. „Generaţii la rând, femeile sunt în postura de a munci din greu şi de a face sport intens, iar asta schimbă profilul hormonal. Femeile ţin diete drastice, consumă hrană săracă în nutrienţi esenţiali, mănâncă salate fără substanţele de care au nevoie pe termen lung,” explică Badiu. Ea subliniază că aceşti factori, alături de oxidare, fumat, consum de alcool şi stres, contribuie la debutul precoce al menopauzei.

O altă idee greşită este că menopauza scade automat valoarea unei femei în societate, reducând-o la un rol de „bunică” sau persoană inactivă. Ileana Badiu oferă o clarificare importantă: „În al doilea rând, longevitatea este crescută. Dacă femeile acum 50 de ani intrau la menopauză la 55 de ani şi ieşeau la pensie tot pe la 53-55 de ani, astăzi situaţia este complet diferită. Se iese la pensie la 65 de ani. Asta înseamnă că de la momentul în care femeia intră la menopauză până când este considerată inaplicabilă profesional trece un interval mare de timp. Nu este bătrână!” Badiu explică faptul că, deşi femeia poate să nu mai secrete estrogen la aceleaşi niveluri ca înainte, acest lucru nu înseamnă că nu mai poate să fie în formă, atât mental cât şi fizic. „Este important să înţelegem că jumătate din viaţa unei femei poate să fie la menopauză, iar pentru unele chiar trei sferturi din viaţă. Longevitatea ne impune să regândim complet percepţiile despre această etapă,” adaugă ea.

Ileana Badiu vorbeşte din experienţă personală, povestind o întâmplare rele-vantă din viaţa ei de mamă. „Fiul meu, care era în clasa a 5-a, a avut la şcoală ora de educaţie sanitară. Au discutat despre adolescenţă, despre faptul că fetele au ciclu menstrual şi pot avea copii, iar prezentarea s-a încheiat cu imaginea unei bunici, o femeie în vârstă, cu coc alb, pisică şi nepoţel. Scria acolo: ‘Când ciclul hormonal se încheie, femeia intră la menopauză şi este bunică.’” Această reprezentare a fost un şoc pentru Ileana, care la 42 de ani nu se simţea deloc o bunică. „Mi-am întrebat fiul, ‘Ţie ţi se pare că eu sunt bătrână?’, iar el mi-a răspuns categoric că sunt tânără. Am profitat de ocazie să îi explic că sunt la menopauză şi să iniţiez un dialog deschis despre acest subiect. M-am gândit că, dacă pot să normalizez menopauza la mine acasă, vorbind cu un băieţel de 11 ani, pot face acest lucru şi cu alte persoane,” relatează Badiu. O altă prejudecată pe care Badiu o combate este legată de rolul ancestral al femeii, văzută doar prin prisma capacităţii de a procrea. „În mentalitatea veche, rolul femeii pe pământ era să facă copii, iar când acest rol se încheia, nu mai era văzută ca o femeie. Dar ce să vezi? Astăzi, femeile fac mult mai multe lucruri. Sunt motorul societăţii, contribuie la plătirea taxelor, conduc afaceri şi angajează oameni. Rolul femeii nu se termină odată cu procreerea,” subliniază ea. Această schimbare de mentalitate este esenţială pentru a sprijini femeile moderne, iar normalizarea subiectului menopauzei devine o misiune personală şi profesională pentru Badiu. Ea îşi exprimă speranţa că generaţia fiului său şi cele care urmează vor vedea menopauza cu ochi diferiţi, fără stigmatul social pe care generaţiile anterioare l-au purtat. Într-o lume în continuă evoluţie, în care longevitatea a crescut şi femeile sunt active mai mult timp în viaţa profesională, redefinirea percepţiei despre menopauză devine crucială. „Percepţia cea mai importantă care trebuie modificată este că menopauza nu înseamnă bătrâneţe,” afirmă Ileana Badiu, îndemnând la o mai bună înţelegere a acestei etape şi la deschiderea dialogului, pentru ca femeile să fie sprijinite şi respectate pe tot parcursul vieţii lor active.   

O perspectivă medicală

Anca Sultan, medic specialist în obstetrică-ginecologie, menopauză, chirurgie minim invazivă, ecografii, terapii de substituţie hormonală şi estetică ginecologică, a studiat alături de experţi internaţionali şi a participat la cursuri de specializare în Europa şi SUA, aprofundând problematica menopauzei în ultimii ani. Ea a răspuns câtorva dintre cele mai frecvente întrebări în rândul femeilor care lucrează şi se confruntă cu simptomele menopauzei:

Care sunt cele mai frecvente simptome ale menopauzei care pot influenţa performanţa profesională a femeilor ac-tive pe piaţa muncii?

Cele mai agresive simptome pe care le experimentează femeile în această perioadă sunt bufeurile, tulburările cognitive, iritabilitatea, instabilitatea emoţională, lipsa energiei, starea de oboseală permanentă, anxietatea sau depresia. Ele sunt conjugate sau izolate, au intensităţi diferite în funcţie de fiecare femeie, dar impactul lor asupra vieţii personale şi profesionale este foarte puternic. Aş vrea să adaug aici câteva exemple de simptome pe care pacienta nu le asociază cu menopauza, dar care se află în lista celor 72 de simptome studiate şi acceptate de specialişti. Dureri în articulaţiile falangelor degetelor de la mâini. Adeseori, acest simptom este asociat cu utilizarea tastaturii laptopurilor. În fapt, este un efect al scăderii estrogenului şi, implicit, al scăderii capacităţii de lubrifiere a articulaţiilor mici. Schimbarea structurii părului, căderea părului, frisoane sau o stare de frig permanentă, aici aş vrea să subliniez că unele persoane au bufeuri, în timp ce altele resimt frig; ambele simptome sunt generate de incapacitatea corpului de a-şi autoregla temperatura, simptom generat tot de absenţa sau scăderea valorilor hormonale.

Cum pot aceste simptome afecta productivitatea şi capacitatea de concentrare la locul de muncă?

Aceste simptome incapacitează femeia activă, o sperie, o determină să se izoleze social şi să nu-şi mai dorească să fie atât de activă pentru că simte că nu mai este productivă sau se simte ruşinată. Există situaţii pe care paciente mi le-au povestit, în care, în timpul unui meeting, o femeie poate să aibă o serie de bufeuri şi trebuie să iasă din cameră, să se liniştească, să se mişte. În acest context, femeile nu mai pot performa la nivelul optim şi devin o prezenţă bulversantă şi pentru cei din jur. Mai sunt situaţii în care iritabilitatea şi/sau anxietatea le împiedică pe femei să lucreze în echipă. Practic, ele se transformă dintr-un liant social, într-un personaj dificil, lipsit de toleranţă şi greu de gestionat în echipe.

Există strategii sau tratamente specifice care pot ajuta femeile să gestioneze simptomele menopauzei în contextul profesional?

Există multe tipuri de terapii valabile pentru această condiţie medicală. De la terapii alternative pentru pacientele care au contraindicaţii pentru tratamentele hormonale sau nu doresc să beneficieze de ele, mă refer aici la tehnici de relaxare, yoga, acupunctură, terapie cognitiv-comportamentală pentru pacientele cu tulburări cognitive care au nevoie de ajutor în gestionarea emoţiilor şi anxietăţilor, apoi sunt tratamentele hormonale, foarte la îndemână în zilele noastre, cu hormoni sintetici şi bioidentici, şi tratamentele de estetică ginecologică pentru rejuvenare şi sin-dromul urogenital asociat menopauzei.

Cum influenţează menopauza poziţiile de conducere ocupate de femei, precum cele de CEO sau manageri de top?

Din experienţa mea clinică, pot să vă spun că pacientele care au de gestionat bugete mari, echipe mari de oameni, mai multe proiecte în acelaşi timp, devin extrem de anxioase în perioada în care apar simptomele menopauzei sau perimenopauzei. Ceaţa mentală şi lipsa de focus sunt principalele simptome care le pun într-o dificultate majoră în faţa unor taskuri care păreau foarte simple până în acel moment. Multe dintre ele ajung prima dată la psiholog sau psihiatru pentru că asociază aceste stări cu probleme psihologice grave. În unele cazuri, ele sunt diagnosticate corect şi trimise la ginecolog şi endocrinolog, în altele, nu îşi găsesc un răspuns medical corect şi atunci se adân-cesc în anxietăţi mai mari, li se declanşează atacurile de panică şi fac eforturi supraomeneşti ca să mai fie funcţionale în mediul profesional. Pe de altă parte, aceste femei sunt mult mai informate, expuse mai mult la soluţii, ajung să identifice corect simptomatologia şi să înţeleagă mai uşor că intră într-o altă etapă a vieţii lor care trebuie tratată diferit. Observ la pacientele informate o deschidere către terapie, indiferent sub ce formă, însoţită de nevoia de a rezolva rapid aceste probleme pentru că nu îşi permit ca viaţa lor profesională şi personală să fie afectată. Desigur că la celălalt pol întâlnim femei mai puţin informate, mai puţin dispuse să vorbească despre aceste probleme din cauza educaţiei, care ajung la medic doar atunci când au simptome severe sau când simptomatolo-gia de menopauză se suprapune peste alte condiţii medicale a căror rezolvare sau ameliorare presupune şi tratarea menopauzei.

Aţi observat o creştere în numărul pacientelor care solicită consiliere sau tratament pentru simptomele menopauzei în ultimii ani? 

Cred că vorbim despre un shift cultural. Noi provenim din generaţii de mame şi bunici care au considerat că menopauza nu este un subiect de discuţie, indiferent cât de grave sunt simptomele, care s-au consolat cu ideea că în câţiva ani simptomele foarte grave se ameliorează şi care nu au ştiut care este impactul general asupra corpului şi stării de sănătate. Toate statisticile medicale arată că femeile ajunse la menopauză sunt mult mai predispuse la boli cronice grave. În ultimii ani, prin intermediul unor persoane care au înţeles complexitatea problemei, a început să se vorbească pe plan internaţional, dar şi în România despre menopauză, şi femeile au conştientizat contextul medical, impactul real al menopauzei, au înţeles că anumite lucruri pe care le simt sunt simptome ale menopauzei şi că există soluţii pentru ameliorarea lor. Creşterea speranţei de viaţă a modificat percepţia asupra menopauzei pentru că femeia, dar şi societatea au constatat că femeia activă, a cărei menopauză începe mai devreme, este un actor social incapacitat, care la mijlocul vieţii ajunge în situaţia neplăcută de a gestiona o serie de schimbări im-portante din viaţa ei, iar acest lucru nu se poate face decât cu ajutorul specialiştilor. În ultimii 10 ani, lumea medicală a devenit mult mai atentă la femeia matură, medicii au început să se specializeze şi să ofere şi ei soluţii aces-tor femei. Cred că progresul din această zonă a venit din toate direcţiile, iar pacienta poate să beneficieze acum de soluţii reale. A ajutat foarte mult şi comunicarea publică pe acest subiect, educarea femeilor, precum şi investiţiile în cercetare. În Statele Unite, Senatul a introdus anul acesta şi în agenda politică problema menopauzei, în urma unei campanii media foarte puternice. Scopul Senatului american este, în primul rând, reducerea stigmatizării so-ciale, creşterea investiţiilor în cercetare şi tratarea problemei la scară largă.

Cum pot angajatorii sprijini angajatele care trec prin menopauză, pentru a menţine un mediu de lucru productiv şi empatic?

În primul rând, mă aştept ca în zona de business să existe deschiderea pentru discutarea acestei probleme care afectează femeile active profesional, care nu în toate situaţiile sunt uşor de înlocuit. Companiile pot ajuta angajatele să se informeze, să dezvolte programe interne prin care să se deschidă discuţia, să fie pusă pe agendă, să i se acorde importanţă. Am fost invitată să vorbesc într-o companie, în faţa a aproximativ 100 de femei şi bărbaţi, şi, spre surprinderea mea, bărbaţii au pus întrebări pe care le primeau de la partenerele lor care nu lucrau în acea companie. Mi-ar plăcea ca asta să fie normalitate, ca femeile şi bărbaţii să discute deschis despre acest subiect, ca departamentele de HR să studieze statisticile îngrijorătoare care spun că menopauza se instalează mult mai devreme şi să gândească soluţii pentru angajatele femei, customizate pe specificul industriei din care provin. Cred că este mult mai costisitor pentru o companie să recruteze şi să crească oameni noi, decât să îi educe.

Ce recomandări aveţi pentru femeile care se confruntă cu simptome ale menopauzei şi doresc să îşi menţină per-formanţa profesională la un nivel înalt?

Să vadă această perioadă ca pe una mai puţin critică pentru că acum există soluţii medicale pentru ea. Să ştie că nu înseamnă neapărat declin şi îmbătrânire şi că trebuie să-şi găsească forma de tratament care li se potriveşte şi că nu trebuie să trăiască în simbioză cu simptomele ei. Să ştie că există 72 de simptome care sunt studiate de către medici şi că ameliorarea lor, prin orice formă de tratament aleg, înseamnă grijă pentru sine şi o viaţă mai frumoasă. Le sfătuiesc să meargă la medic, să-şi facă analizele la timp, să urmeze recomandările medicale, şi, în măsura în care terapia de substituţie nu este contraindicată, să urmeze terapia de substituţie hormonală. Şi, deşi ştiu că acest mesaj poate părea plictisitor, eu vreau să recomand o dietă echilibrată, sport şi un consum optim de apă.

Există programe sau resurse specifice disponibile în România care să sprijine femeile active pe piaţa muncii în ges-tionarea menopauzei?

Din câte ştiu eu, nu există nici programe şi nici politici speciale pentru femeile aflate la menopauză, toată lumea ignorând faptul că aproape jumătate din viaţa ei, femeia este la menopauză, deci vorbim despre milioane de femei afectate de simptomatologia specifică menopauzei. De exemplu, nu există niciun program pentru menopauza indusă, mă refer aici mai ales la pacientele oncologice, care, în momentul în care încep tratamentele specifice din zona oncologică, intră automat la menopauză. În unele situaţii, acest proces este reversibil după finalizarea tratamentului, în alte situaţii nu se mai poate face nimic, din păcate. Pentru că incidenţa bolilor oncologice este îngrijorător de mare la femeile tinere şi pentru că impactul bolii împreună cu menopauza este major, aceasta este o zonă care trebuie analizată şi rezolvată cu celeritate.

Cum influenţează stilul de viaţă şi alimentaţia simptomele menopauzei şi, implicit, performanţa la locul de muncă?

Dacă ne gândim că la menopauză creşte substanţial riscul pentru afecţiuni cronice ca diabetul, bolile cardiovascu-lare, obezitatea etc., un stil de viaţă sănătos înseamnă profilaxie pentru aceste boli, dar şi o mai bună gestionare a simptomatologiei menopauzei. Stilul de viaţă şi alimentaţia sunt cruciale în perioada în care scăderea valorilor hormonale lasă femeile fără această „baghetă magică” care le protejează până la etapa de viaţă adultă. Somnul, sportul, alimentaţia şi starea psihică bună sunt elemente esenţiale atât în viaţa personală, cât şi în cea profesion-ală. Excesele de orice fel, stresul, lipsa somnului afectează şi performanţele tinerilor, nu doar ale angajaţilor maturi. În al doilea caz, însă, ele se suprapun pe simptomatologia descrisă mai sus şi devin elemente care perturbă semnificativ starea de bine sau cea de sănătate, performanţele profesionale individuale şi, în lanţ, performanţele unor echipe şi chiar companii.