"Produsul Cappy Pulpy made în România va ajunge la peste 100 de milioane de consumatori", declara la sfârşitul lui octombrie Muhtar Kent, CEO şi preşedinte al Coca-Cola, companie cu afaceri de peste 32 de miliarde de euro la nivel mondial. Kent a venit pentru inaugurarea celei mai recente investiţii a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul local al mărcilor de băuturi răcoritoare. Pentru instalarea noii linii, bugetul a fost 22 de milioane de euro, iar băuturile vor pleca spre consumatori din Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Cehia şi Slovacia. Investiţia a fost realizată la Ploieşti, oraş în care anul acesta au fost inaugurate, conform calculelor Business Magazin, investiţii de peste 260 de milioane de euro. Pe lângă Coca-Cola, pe lista investiţiilor din acest an se numără British American Tobacco (tutun, 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii), Lufkin Industries (utilaje petroliere, 100 de milioane de euro), Honeywell Frictions (auto, 58 de milioane de euro), AdePlast (materiale de construcţii, 5 milioane de euro), Coficab (auto, 22 de milioane de euro) sau Toro (sisteme de irigaţii, 20 de milioane de euro).

Iar 2013 nu este o excepţie în ce priveşte investiţiile atrase. „În 2011, judeţul Prahova s-a situat pe locul doi în ţară în funcţie de valoarea investiţiilor realizate (74 de milioane de euro) şi după numărul de locuri de muncă nou create prin investiţiile efectuate - 982„, spune Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova. Tot el punctează că în 2012 Prahova s-a plasat pe locul trei, după Bucureşti şi Timiş, în ce priveşte valoarea PIB-ului pe judeţe. De unde acest succes pentru Ploieşti?

Deciziile de investiţii se iau pe baza mai multor factori, arată Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC. Este vorba de disponibilitatea forţei de muncă educate şi pregătite în domeniu, un rol important având proximitatea unor facultăţi puternice, disponibilitatea şi calificarea forţei de muncă, în cadrul unor companii cu activităţi în acelaşi domeniu. „Contează şi costurile totale, între care cele cu forţa de muncă, costurile cu investiţiile (teren etc.), mediul administrativ local, taxe, facilităţi, dar şi accesibilitatea rutieră, feroviară, navală", spune Belciu.

În acest context, Ploieştiul are câteva avantaje importante. Pe de o parte, se află la 60 km de Capitală, cu acces facil pe DN1 şi autostradă. Aurelian Gogulescu spune chiar că drumul până la aeroportul Otopeni durează la fel de mult de la Ploieşti ca şi din centrul Bucureştiului. În al doilea rând, indică Belciu, un atu al oraşului este disponibilitatea universităţilor tehnice, punctul forte fiind tradiţia în industria de petrol şi gaze. Iar în al treilea rând, „calitatea bună a vieţii la modul general, la costuri mai mici decât în Bucureşti„. În zona dezavantajelor, reprezentantul PwC indică nivelul salarial mediu, aflat peste media României şi „în mod clar peste nivelul costurilor din alte judeţe, la fel ca şi costurile investiţiilor„. De aceea, un revers al medaliei în zonele dezvoltate este că pierd unele avantaje competitive în timp: creşterea investiţiilor duce la dificultăţi în găsirea de personal, iar costurile devin mai mari. „De aceea, decizia finală de a investi se ia punând în balanţă deopotrivă factorii menţionaţi, cu ponderi relativ diferite în funcţie de natura investiţiei si alţi factori specifici industriei şi companiei respective".

Analistul economic Mircea Coşea este de părere că investiţiile atrase în ultima perioadă de capitala judeţului Prahova ţin mai cu seamă de conjunctură. „Decizia unui investitor se bazează pe elemente obiective dar şi pe altele de relaţionare, de «reclamă», de activitatea altor întreprinderi", afirmă Coşea. Altfel spus, relaţia investitorilor cu administraţia locală are un rol extrem de important. „Sunt multe cazuri în care investitorii nu şi-au putut plasa acolo unde au dorit fabricile din pricina piedicilor puse de autorităţile locale, care, de cele mai multe ori, se comportă ca un duşman al investitorilor străini„, declară Mircea Coşea. Evoluţia investiţiilor din Ploieşti în ultima perioadă dovedeşte că „factorii de decizie din administraţia locală a oraşului sunt mai atenţi şi mai receptivi la contactele cu investitorii străini„. Coşea punctează şi că oraşul se plasează pe axa industrială Timişoara-Sibiu-Braşov-Bucureşti, dar şi că are avantajul forţei de muncă şi specializate şi disciplinate, cu experienţă mai cu seamă în domeniul industrial.