Craciun fericit!

Timpul nu inseamna doar bani

Postat la 03 decembrie 2007 46 afişări

Fara timp nu ar exista recorduri, iar fara recorduri nu ar exista pro?gres. Cel putin nu asa cum l-am cunoscut pana acum, pentru ca noi, oamenii, masuram deopotriva cel mai rapid sportiv din lume sau cea mai rapida masina, dar si cea mai inalta constructie din lume sau cel mai inalt zbor.

Este in structura noastra genetica sa fim curiosi, sa ne impingem limitele mai departe si sa dovedim ca istoria a ridicat superlative doar pentru ca noi sa le surclasam. Dar fara timp nu am avea repere clare; nu am avea istorie. Istoria ceasornicarului Longines a inceput in 1832, unde altundeva decat in Elvetia. Soarta sa e strans legata de cea a unui om simplu, Auguste Agassiz, care s-a mutat in micul oras elvetian Saint-Imier, in cautarea unui loc de munca. Astazi, Agassiz nu mai este nici pe departe un nume atat de simplu. Pe langa cel de fondator al Longines, numele Agassiz a dat istoriei o serie de personalitati marcante ale politicii, diplomatiei si businessului mondial. Insa Auguste a fost printre primii remarcati ai timpului.

Dupa numai un an de lucru la Comptoir Horloger Raiguel Jeune, o firma ce vindea parti componente pentru ceasuri (in acea vreme nimeni nu construia un ceas de la cap la coada fara sa cumpere piese de la alti distribuitori, iar Elvetia era un "popor de distribuitori", Agassiz impreuna cu doi asociati au fondat propria lor companie, Comptoir Raiguel Jeue & Cie. Intentia lor era sa-si vanda produsele si pe alte piete, indeosebi cele vecine, dar visul sau personal era ca ceasurile sale sa traverseze oceanul pentru a "coloniza" America.

Einstein purta Longines... in buzunar

In 1848, dupa ce a ramas singurul detinator al afacerii, Agassiz a schimbat numele companiei in "Agassiz & Compagni", dar, chiar daca este recunoscut drept fondatorul marcii, nu el a fost cel care a inventat numele Longines. El a predat stafeta afacerii nepotului sau, Ernest Francillon, un tanar cu o mostenire genetica potrivita pentru dezvoltarea companiei sale (fiul unui iscusit industrias al vremii). Francillon era convins ca nimeni nu poate astepta o comanda la nesfarsit, dupa unul sau altul dintre furnizorii marcii, si si-a concentrat eforturile pentru a reuni tot procesul de productie sub un singur acoperis. Era o premiera pentru vremurile acelea. In 1866, Francillon a cumparat doua parcele de pamant intr-o zona cunoscuta ca "Les Longines" (se refera la un camp lung si ingust), in imediata apropiere a raului Suze, ce traversa valea orasului Saint-Imier. In doar 12 luni fabrica era gata, iar el a inceput negocierile cu distribuitorii si ceilalti muncitori, pentru a aduce mini-atelierele in interiorul cladirii. Urmatorul pas a fost mecanizarea productiei, si de atunci afacerea a inceput sa se dezvolte foarte rapid.

Primul mecanism Longines si unul dintre primele ceasuri de mana din lume (la moda erau ceasurile de buzunar, iar firma il numeste chiar pe Albert Einstein ca unul dintre cei mai celebrii purtatori de Longines, bineinteles, cu un model de buzunar), construit exclusiv in incinta fabricii de pe raul Suze, a aparut doar un an mai tarziu, fiind inscriptionat, in premiera, si cu sigla companiei.

Parteneriat pentru dezvoltare

De atunci compania a castigat o serie de premii pentru inovatiile aduse orologeriei mondiale si a inceput sa-si indrepte atentia catre lumea sporturilor, punand serios umarul la dezvoltarea unor discipline ca sporturile de iarna, cele automobilistice, dar si a vechilor concursuri atletice, unde timpul este sinonim cu performanta. Cele mai multe dintre aceste sporturi isi datoreaza succesul chiar marilor nume din industria de orologerie, pentru ca notorietatea castigata ar fi intarziat mult daca recordurile nu ar fi putut fi inregistrate si, mai apoi, doborate. Longines si-a dat seama foarte rapid de potentialul de crestere pe care il prezinta industria sportiva si a inteles ca poate creste odata cu aceste sporturi. De fapt, notorietatea sporturilor a fost intotdeauna strans legata de notiunea de timp. Tenisul, de exemplu, a devenit un sport de notorietate doar dupa ce regulile de scurtare a timpului unui meci au intrat in vigoare. A fost solutia optima pentru a face jocul mult mai atractiv pentru televiziuni si, implicit, pentru sponsori. Sporturile de iarna, multe dintre ele cu o foarte scurta istorie in televiziune au crescut imens, tocmai datorita noilor dispozitive prin care toti biatlonistii, spre exemplu, pot fi clasati in timp real, in functie de performantele din timpul cursei, nu numai de la finalul ei.

Exemplele pot continua si nu ar face decat sa sublinieze importanta unor nume sau sigle cunoscute pe care le vedem scrise cu majuscule pe tabelele de scor ale meciurilor de fotbal sau tenis, pe imensul ecran al Jocurilor Olimpice sau de-a lungul unui catamaran ce se pregateste sa doboare recordul de viteza intr-o deja "banala" cursa transatlantica.

Ore, minute, secunde, sutimi

Longines a reprezentat de 14 ori "timpul oficial" al diferitelor Jocuri Olimpice, incepand cu 1952, la Oslo. Bineinteles, parteneriatele cu diverse sporturi sau regate sportive sunt sinonime si cu dezvoltarea Longines, elvetienii fiind impinsi de la spate sa inventeze noi si noi dispozitive de a masura timpul cu cea mai mare precizie; asa au fost inventate mecanismele ce pornesc si opresc cronometrul exact cand atletul sau masina iau startul ori trec linia de sosire. Parteneriatul cu Federatia Elvetiana de Gimnastica a condus la introducerea cronometrului automatic in 1912; iar regatele atletice

i-au ajutat sa lanseze "Photogines", dispozitivul ce urmareste atat timpul final, dar si linia de sosire, inregistrand sosirile "la mustata" si permitand departajarea sportivilor.

Anul trecut, compania a aniversat 80 de ani de parteneriat cu diverse federatii de echitatie, istorie ce porneste cu cronometrarea Concours Hippique International la Geneva si continua cu Campionate Mondiale, Europene sau Jocuri Olimpice, dar si celebre concursuri de echitatie din Ligile Arabe.

Tot in 2006, Longines s-a reintors pe partie (primul contact cu sporturile de iarna dateaza din 1933, la Chamonix), unde a semnat un acord cu Federatia Internationala de Schi (FIS), prin care a devenit "cronometrul oficial" al tuturor competitiilor din Cupa Mondiala de Schi Alpin.

Longines a devenit si partenerul Circuitului Profesionist de Tenis, timpul oficial de joc al partidelor din ATP sau WTA purtand semnatura lor.

Turul Frantei a fost si el cronometrat de 31 de ori cu dispozitivele Longines, ciclismul fiind doar unul dintre sporturile ce s-au dezvoltat datorita noilor tehnologii de masurare a timpului si transmitere a datelor catre telespectatori.

Cel mai vechi parteneriat, poate si cel ce i-a adus recunoasterea la nivel mondial, este cel cu Federatia Internationala de Aeronautica din 1919. Casa Longines este faimoasa pentru ceasurile sale "Aviator", iar elvetienii au certificat mai multe recorduri mondiale

de-a lungul timpului si au asistat la evenimente istorice in dezvoltarea aviatiei. Au fost alaturi de pilotul Charles Lindbergh, in 1927, la primul zbor transatlantic fara oprire, experienta cronometrata de Longines in 33 de ore si 30 de minute.

In pofida unei existente cel putin trepidanta, casa elvetiana pastreaza vechea resedinta din Saint-Imier ca sediu central al operatiunilor sale. Dupa 175 de ani de existenta si mai bine de 125 de ani de parteneriate cu diverse sporturi, Longines are afaceri in 130 de tari si face parte astazi din imensul grup Swatch.

Mai rapid

Longines este o companie bine ancorata in lumea vitezei, cu radacini lungi de peste patru decenii. In 1963 si 1964, elvetienii au masurat recordul de viteza pe pamant (648,7 km/h) si pe apa (445 km/h), stabilite de britanicul Donald Cambell.

Parteneriatul cu Ferrari, in 1980, si mai apoi cu Formula 1, prin care Longines "a semnat" timpii oficiali ai curselor pentru zece ani, intre 1982 si 1992, nu a facut decat sa intareasca legaturile casei elvetiene cu viteza.

Astazi, brandul este raspunzator pentru cronometrarea curselor de schi alpin sau patinaj viteza.

Mai departe

Amiralul american Richard Evelyn Byrd, dar si norvegianul Roald Amundsen, ambii celebri pionieri ai expeditiilor polare, au ales in incercarile lor temerare experienta orologica oferita de fabrica din Saint-Imier. La fel ca ei, alti atleti ai istoriei sau ai prezentului isi imping limitele tot mai departe, iar Longines incearca sa-si impinga propriile bariere acolo unde nu a calcat vreodata. Pentru casa elvetiana asta inseamna sa treaca de la echitatie sau gimnastica, la tenis sau alte sporturi unde poate aduce, dar si castiga, experienta.

Mai sus

Progresele facute de aviatie sunt legate in mod direct cu succesele dezvoltarii speciei umane pe pamant si, bineinteles, deasupra sa, unde Longines se simte in elementul sau. A fost acolo pentru primul zbor transatlantic fara oprire, realizat in 1927 de Charles Lindbergh la bordul navei Spirit of St. Louis, si a fost printre primele nume din industrie ce si-a legat destinele de cele ale aviatiei. Au fost lansate colectii intregi destinate pilotilor de nave si echpajelor lor, ceasuri ce au contribuit la notorietatea de azi a marcii.

Mai adanc

La inceputul secolului 20, cand abisurile oceanelor erau singurele "fortarete " necucerite de curiozitatea omului, Longines a inceput sa se scufunde tot mai adanc alaturi de exploratori celebri ca Jacques-Yves Cousteau, unul dintre admiratorii marcii elvetiene. Dupa ce a invatat foarte mult din scufundarea de 3.150 de metri pe care a facut-o impreuna cu batiscaful Trieste, Longines a inceput sa vanda linii de ceasuri adaptate perfect vietii marine, deci experienta a meritat.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Timpul,
nu,
inseamna,
doar,
bani
/lideri/timpul-nu-inseamna-doar-bani-4074002
4074002
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.