Spiritul antreprenorial este important pentru mediul de afaceri în general, nu numai în sectorul IMM, ci şi în corporaţii şi în sectorul nonprofit. Pe lângă contribuţia esenţială la crearea de locuri de muncă, antreprenoriatul aduce acea capacitate de inovare absolut necesară în toate tipurile de companii. Prin urmare, are un impact incontestabil asupra stabilităţii şi puterii economice.

TENDINŢE GLOBALE ÎN ANTREPRENORIAT

Aceste idei sunt demonstrate şi de rezultatele Global Entrepreneurship Monitor (GEM), cercetare realizată prin efortul comun al Babson Colledge, London Business School şi Universidad del Desarrollo, Santiago, Chile. În 2014, GEM a studiat antreprenoriatul din 73 de ţări unde trăiesc 72,4% dintre locuitorii lumii şi se creează 90% din produsul intern brut global. Acestea sunt clasificate atât pe zone geografice, cât şi ca stadiu de dezvoltare (economii bazate pe resurse [1], economii bazate pe eficienţă [2] şi economii bazate pe inovare [3]).

În ţările studiate de GEM, aproximativ: 300 milioane de persoane între 18 şi 64 de ani intenţionează să înfiinţeze sau au înfiinţat de curând aproximativ 150 milioane de companii. La aceştia se adaugă în jur de 57 milioane de proprietari, manageri ai aproximativ 37 milioane de companii aflate în plin proces de dezvoltare şi inovare. Iată câteva dintre concluziile studiului:

ANTREPRENORIATUL ESTE INFLUENŢAT DE CARACTERISTICI INDIVIDUALE:

(1) OBSERVAREA DE OPORTUNITĂŢI

(2) ÎNCREDEREA ÎN PROPRIUL TALENT ANTREPRENORIAL

(3) TEAMA DE EŞEC ŞI

(4) ÎNCLINAŢIILE ANTREPRENORIALE

Aceste caracteristici se manifestă diferit, atât în funcţie de stadiul de dezvoltare al economiei, cât şi de zona geografică. Astfel, înclinaţiile antreprenoriale sunt cele mai pronunţate şi teama de eşec este cea mai mică în economiile bazate pe resurse şi în Africa. În schimb, situaţia este exact opusă în economiile bazate pe inovare şi în America de Nord şi Uniunea Europeană. În unele ţări ale Uniunii Europene care au parcurs în trecut lungi perioade dificile (Slovenia, Croaţia, Grecia, Spania, Portugalia) oportunităţile sunt mai greu observate.

Antreprenoriatul este influenţat şi de valorile sociale. În Africa, antreprenoriatul este considerat cea mai bună variantă de carieră. Aici, la fel ca şi în America de Nord, antreprenorii de succes sunt foarte respectaţi, iar media îi tratează cu multă atenţie. În schimb, în Uniunea Europeană, antreprenoriatul nu este opţiunea preferată de carieră, nu conferă un statut special celor care-l practică, iar mass-media nu-i acordă o atenţie deosebită.

Afacerile antreprenoriale iau naştere fie ca urmare a observării unei oportunităţi, fie în lipsa unei posibilităţi mai bune de câştig.

Observarea de oportunităţi se află la baza lansării celor mai multe afaceri antreprenoriale în economiile bazate pe inovare (54,9%) şi în zone geografice ca Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Olanda, Trinidad şi Tobago, SUA, Taiwan (66%), sau în Singapore, Norvegia, Franţa şi Japonia (70%).

În schimb, în Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Grecia, Spania, peste 65% dintre afaceri se nasc din nevoia de câştig şi nu ca urmare a dorinţei de a valorifica o oportunitate sesizată.

La nivel global, antreprenorii aflaţi în stadiul timpuriu al afacerii sunt preponderent bărbaţi între 25 şi 35 de ani. Se pare că acest profil este o consecinţă a condiţiilor de finanţare şi a reglementărilor care îi favorizează. Situaţia este mai echilibrată în Australia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Austria, Kazahstan, Africa de Sud, Singapore, Thailanda. Cercetarea arată că femeile devin antreprenoare mai degrabă de nevoie decât ca urmare a sesizării de oportunităţi.

ANTREPRENORIATUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA

Raportul din 2015 al Fundaţiei Post-Privatizare arată că, la nivelul Uniunii Europene, în IMM-uri lucrează 88,8 milioane de oameni, adică peste 66% din totalul forţei de muncă. Întreprinderile mici, în special start-up-urile, asigură 85% din locurile de muncă create în perioada de după criză.

Conform rezultatelor recensământului realizat de Registrul Comerţului şi publicate de Ziarul Financiar, companiile antreprenorilor români au fost în 2014 de unsprezece ori mai numeroase decât multinaţionalele, dar au deţinut 46% din capital, iar 48% din afaceri au adus peste 55% din profitul net, creând 67% dintre locurile de muncă. Cifra de afaceri medie este de 1,2 mil. lei/companie românească şi de 14 mil. lei/companie multinaţională. Doar 35 (15%) dintre firmele antreprenorilor au depăşit în România nivelul de 500 de milioane de lei. În 2014, primele 100 de companii antreprenoriale au avut o cifră de afaceri cumulată de 60 de miliarde de lei, adică 5% din cifra de afaceri totală din economie, comparabilă cu rulajul cumulat realizat de primele trei multinaţionale (Dacia şi două companii din grupul OMV). În schimb, în perioada 2008-2014 companiile antreprenoriale româneşti au raportat an de an un sold pozitiv al profitului net, în timp ce multinaţionalele au avut pierderi nete mai mari ca profitul net, în patru din cei şapte ani. O explicaţie poate fi restructurarea drastică: în perioada crizei, au fost disponibilizaţi 720.000 de angajaţi din companiile cu capital românesc.

Conform Fundaţiei Post-Privatizare, România ocupa în 2014 locul 17 din Uniunea Europeană după valoarea adăugată totală a firmelor mici şi mijlocii şi ultimul loc după numărul de IMM-uri active. Numărul de IMM la o mie de locuitori a fost de 21,3, faţă de 42,7 în UE. IMM-urile din România au 2,71 milioane de angajaţi, ţara noastră ocupând astfel locul opt în Uniunea Europeană ca pondere a angajaţilor din IMM în totalul angajaţilor din ţară.

Criza globală a afectat sectorul IMM din România. Între 2008 şi 2013, numărul de companii mici şi mijlocii a scăzut cu 15,5%, numărul de angajaţi cu 6,6%, iar valoarea adăugată cu 16,6%. În acelaşi interval, evoluţia în UE a fost mult mai bună: a crescut cu 0,10% numărul de IMM şi cu 1% valoarea adăugată; doar numărul de angajaţi a scăzut cu 2,6%. Sectorul IMM din România este mai puţin competitiv, inovator şi dotat cu tehnologie de vârf în comparaţie cu cel de la nivelul Uniunii Europene, dar şi cu cel al întreprinderilor mari din ţară.

Global Entrepreneurship Monitor 2014 oferă o perspectivă destul de optimistă asupra viitorului antreprenoriatului românesc. Conform acestuia, antreprenoriatul timpuriu s-a stabilizat în Europa Centrală şi de Est.

În ultimii trei ani, în România a crescut procentul celor implicaţi în activităţi antreprenoriale şi interesaţi să-şi înfiinţeze propria afacere. Mai întâi sesizarea oportunităţii şi de abia pe locul doi lipsa altor variante de câştig îi motivează pe oameni să-şi înfiinţeze propria afacere. Procentul celor care intenţionează să-şi lanseze afacerea în următorii trei ani este cel mai ridicat din regiune. Conform GEM 2014, profilul tipic al antreprenorului roman care şi-a lansat de curând afacerea este bărbatul cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani, cu studii superioare şi cu venituri în treimea de sus a veniturilor populaţiei.