AMBASADORUL SUA ÎN FRANŢA, Charles H. Rivkin, i-a întâmpinat la reşedinţa sa de pe Faubourg St-Honoré din Paris, la începutul lui 2012, pe tinerii designeri americani care se reunesc de obicei în capitala modei pentru a stabili tendinţele după care se ghidează întreaga lume. Rivkin, fost conducător al imperiului media Muppets şi implicat activ în strângerea de fonduri în campania electorală din 2008 a preşedintelui Obama, a ţinut atunci un toast în cinstea noilor talente din industria modei, care aduce anual SUA 350 mld. dolari, potrivit DailyBeast.com. Seara cu pricina a fost una desăvârşită, asezonată pe alocuri cu discuţii politice. Printre cei responsabili de reuşită s-a aflat şi Anna Wintour, redactor-şef al celei mai cunoscute publicaţii din domeniul modei, revista Vogue.

CÂTEVA LUNI MAI TÂRZIU, la începutul lunii decembrie, presa internaţională scrie că printre favoriţii lui Obama la conducerea celor mai râvnite ambasade SUA, cele din Franţa şi Anglia, s-ar afla chiar "independenta" Anna Wintour, cea care a reuşit, prin activitatea ei din 1988 - momentul în care a fost numită redactor-şef al Vogue - şi până acum, să facă din modă "o legătură între glamour, comerţul global şi, curios, chiar puterea puterea politică", potrivit publicaţiei citate. Nominalizarea Annei Wintour pentru un rol diplomatic - deocamdată o informaţie lansată de două surse "familiarizate cu subiectul", publicată de Bloomberg şi confirmată de postul american de ştiri ABC News, în contextul reorganizării echipei politice din noul mandat al lui Obama - nu este deloc întâmplătoare. Legăturile lui Wintour cu politica nu se rezumă doar la apariţia unor personaje precum Condoleezza Rice, Kathleen Sebelius, Susan Rice sau Michelle Obama în paginile revistei pe care o conduce sau la tradiţia Vogue de a susţine politicienii aflaţi la început de carieră. Vizibilitatea în sfera politcă americană a crescut odată cu implicarea lui Wintour în campaniile preşedintelui Obama, ea devenind unul dintre cei mai importanţi colectori de fonduri, datorită relaţiilor sale internaţionale.

În 2008, Wintour a reuşit să strângă aproape 200.000 de dolari pentru candidaţii democraţi, iar în 2011 peste 500.000 de dolari, donând ea însăşi o sumă totală de circa 100.000 $ în ambele campanii, potrivit BusinessInsider. Motiv pentru care, de la prima campanie pentru preşedinţie a lui Obama, presa internaţională începuse să întrebe ce vrea, de fapt, Anna Wintour. Aspiraţia spre o carieră de diplomat ar fi perfect legitimă, mai ales că Wintour, în vârstă de 63 de ani, s-a născut în Anglia; ea are dublă cetăţenie şi nu îi este străin nici Parisul, cele două fiind locurile în care ar putea exercita un mandat de ambasador. În plus, în 2008 a acceptat Ordinul Imperiului Britanic oferit de Regina Elizabeta pentru recunoaşterea serviciilor aduse industriei modei engleze în SUA, iar în 2011 primea Legiunea de Onoare din partea preşedintelui Nicolas Sarkozy.

Dar nu doar ea se află printre posibilele vedete ale echipei Obama. Eric Schmidt, preşedintele Google, este un alt nume popular despre care s-a spus că ar fi printre favoriţii preşedintelui, de data aceasta pentru funcţia de secretar al trezoreriei, potrivit Washington Examiner. Schmidt a fost de asemenea un susţinător în campaniile electorale ale preşedintelui american, comitetul politic al Google livrând democraţilor 1,6 mil. dolari în campania din 2008 şi peste 700.000 de dolari la scrutinul recent, scrie The Telegraph. Între cei doi a existat o legătură strânsă încă de la candidatura din 2007 a lui Obama pentru Casa Albă, preşedintele spunând atunci, în cadrul unei vizite oficiale: "Împărţim o viziune comună în schimbarea lumii de la bază spre vârf, nu de la vârf spre bază." CEO-ul Google are mai mult de 30 de ani de experienţă în industria tehnologică şi lucrează în cadrul companiei din 2001, fiind, potrivit unui strateg al Partidului Democrat citat de Washington Examiner, cel mai indicat pentru acest rol: "Nimeni nu este mai bine poziţionat pentru un job în cabinet, dacă îşi doreşte unul." Totuşi, la câteva zile după lansarea zvonului, Schmidt a refuzat public alăturarea în noua administraţie Obama: "Am spus-o şi la alegerile precedente şi repet că Google este casa mea. Nu sunt interesat de munca pentru guvernul federal", declara el într-un interviu pentru Wall Street Journal. Reacţia lui Schmidt a apărut la scurt timp după zvonuri, în timp ce răspunsul lui Wintour se lasă aşteptat. Purtătorul de cuvânt al Vogue, Megan Salt, nu a confirmat sau infirmat informaţiile, spunând că Wintour "este foarte mulţumită de ceea ce face în prezent", păstrând secretă chiar şi o eventuală nominalizare.

CONCURENŢII PRINCIPALI PENTRU POZIŢIA DE LA LONDRA AR FI RESPONSABILUL FINANCIAR PENTRU CAMPANIA LUI OBAMA, Matthew Barzun, şi fondatorul Avenue Capital Management, Marc Lasry - care a strâns şi el peste 500.000 de dolari în campanie. În prezent, ambasador în Marea Britanie este Louis Susman, un fost investitor din Chicago, membru al Citigroup şi colector de fonduri pentru campania lui Obama din 2008. Recompensarea donatorilor cu funcţii politice are ca rezultat trimiterea în misiuni a unor ambasadori fără experienţă în diplomaţie, circa o treime din ei fiind în această situaţie. În primul său mandat, Obama a nominalizat 59 de ambasadori, incluzând 40 de membri ai staff-ului din campaniile sale, fără experienţă diplomatică: "Când a candidat la preşedinţie în 2008, Obama a declarat în diferite ocazii că intenţionează să angajeze mai mulţi diplomaţi de carieră, dar acest lucru nu s-a întâmplat", spunea Susan Johnson, preşedintele Asociaţiei Americane a Serviciilor Străine.

Iar unii dintre aceşti diplomaţi sunt la fel de populari în alte domenii precum este Anna Wintour în modă. La 47 de ani, Charles H. Rivkin a fost printre cei mai tineri diplomaţi americani la Paris; fusese anterior directorul executiv al companiei care producea seria de filme "Muppets" şi alte programe de divertisment pentru copii. Rivkin vorbea fluent franceza graţie unui internship în cadrul Renault. Iar reprezentantul SUA în Irlanda pe durata mandatului precedent al lui Obama a fost un alt nume popular, îndeosebi în rândul împătimiţilor sporturilor: Dan Rowney, proprietarul echipei de fotbal Pittsburgh Steelers.

Dar nu doar Obama a inclus vedete pe lista diplomaţilor americani: în perioada 2005-2009, când George W. Bush se afla la conducerea SUA, mandatul de diplomat în Franţa a fost ocupat de directorul executiv al unei echipe de baseball, Craig R. Stapleton. El declara pentru thedailybeast.com, referindu-se la posibila nominalizare a Annei Wintour: "Mi-a plăcut să fiu diplomat, acest lucru nu presupune doar ceaiuri cu regina; cel mai important aspect pe care trebuie să îl ştie guvernul gazdă este că eşti suficient de aproape de preşedinte încât să-i transmiţi mesajele eficient."

Dacă până acum s-au descurcat cu aceste funcţii un executiv din media sau un director al unei echipe de baseball, un titan din presa specializată în modă ar putea completa pata de culoare pe care SUA o aduc politicii externe. Caracterul formal al funcţiei va impune însă "petei de culoare" să renunţe, probabil, la ochelarii de soare care au consacrat-o în apariţiile la evenimentele din modă.