Un scanner de retina care emite un fascicul albastru pazeste intrarea in casa lui Andy Rubin, asezata pe platoul de deasupra Silicon Valley. Daca scannerul te recunoaste, usa se deschide automat. (Sistemul il ajuta sa se descurce cu fostele prietene, glumeste Rubin. Nu trebuie sa te mai chinui sa recuperezi cheia, doar actualizezi baza de date.)

Cei ce trebuie sa foloseasca soneria de la intrare sunt intampinati cu inca o minune a tehnicii: un brat robotizat in interiorul holului de sticla ridica un ciocanel si loveste intr-un gong urias. Desi Robin nu vrea sa spuna cat l-a costat, s-ar putea sa fie una dintre cele mai scumpe sonerii din lume. „Nu conteaza cat costa“, spune Zarko Draganic, un fost coleg de-al lui Rubin de la Apple Inc. „E o chestie clasica a lui Rubin: face ceva doar de dragul de a face si pentru ca e tare, si asta ii da o inocenta copilareasca.“

Andy Rubin este unul dintre principalii arhitecti ai celui mai discutat produs telecom al momentului, telefonul mobil ce va fi lansat de Google (Google Phone sau GPhone). Ca director al departamentului pentru platforme mobile de la Google, Rubin supravegheaza zeci de ingineri care dezvolta softul pentru Google Phone in campusul companiei din Mountain View, California. Softul intruchipeaza promisiunea de a extinde acoperirea Google intr-un moment in care telefoanele mobile le permit consumatorilor sa se dezlipeasca de ecranele calculatoarelor, iar mobilitatea digitala crescuta ameninta dominatia Google in cautarile pe internet.

Telefonul Google - care, potrivit unor relatari, va fi facut de partenerii Google si va fi disponibil la jumatatea lui 2008 - se asteapta sa fie in contrast izbitor cu ce au facut Apple si Microsoft pe piata telefoanelor inteligente. Google, potrivit unor oameni care cunosc direct ce se intampla in curtea sa, va oferi gratuit softul sau producatorilor de terminale mobile si apoi va folosi deschiderea Google Phone ca o invitatie pentru dezvoltatorii de software si distribuitorii de continut sa proiecteze aplicatii pentru el. Daca acest demers va avea succes, va fi cea mai spectaculoasa infirmare a convingerii Microsoft, „nasul“ PC-ului, ca Google si alti membri ai asa-numitei lumi open-source pot imita, dar nu pot inova.

Iar in timp ce telefonul mobil se metamorfozeaza mai departe intr-un computer personal, un nou standard de software prinde contur. Oricine preia initiativa in aceasta piata poate deveni un pazitor al portilor tehnologiei, capabil sa ajunga la aceeasi forta si la aceleasi profituri cu cele oferite Microsoft de sistemul sau de operare Windows. Pe masura ce industria evolueaza in aceasta directie, Google nu vrea sa piarda pasul, iar Google Phone reflecta incercarea sa de a ramane in miezul lucrurilor. Compania are de gand sa faca aceasta, spun directorii din industrie, oferind software gratuit pentru telefoane mobile si apoi probabil incercand sa monetizeze oferta prin furnizarea unui meniu de servicii legate de acele produse, precum e-mail-urile, fotografiile, stirile si alte servicii.

„In loc sa faca bani din software, ca altii, cei de la Google vin si spun ca vor sa faca bani din servicii“, spune Michael Kleeman, expert in strategii pentru tehnologie la Institutul pentru Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei de la Universitatea California din San Diego. „Intrebarea interesanta este daca operatorii vor permite telefoanelor Google sa se conecteze la retelele lor.“

Compania refuza sa comenteze cu privire la Google Phone, dar responsabilitatile lui Rubin, la fel ca si recentele scurgeri de informatii despre o inca neanuntata alianta pe care Google o pune la punct pentru a-si dezvolta softul, arata ca firma are in plan sa faca mai mult decat doar sa dezvolte un sistem de operare pentru telefoanele mobile: are de gand sa isi croiasca drum prin inima acestui business, intr-un moment in care oamenii din toata lumea pot sa caute pe internet aproape de oriunde se nimeresc sa se gaseasca.

Oamenii folosesc telefoane inteligente ca sa se orienteze, sa se intalneasca cu prietenii si sa localizeze magazinele, restaurantele si cinematografele din apropiere. Aceasta schimbare culturala hraneste goana dupa aur a erei informationale, unde Google, competitorii sai pe zona de cautare, producatorii de terminale mobile si operatorii de telefonie mobila se zbat cu totii sa-si marcheze pozitia pe terenul internetului mobil.

Anul acesta, Apple a redefinit deja ceea ce oamenii asteapta de la un mobil, introducand iPhone, la fel cum facuse anterior cu computerul Macintosh. Microsoft face la randul sau progrese, estimand ca anul viitor vor fi vandute 20 de milioane de telefoane avand instalat softul Windows Mobile. Nokia, Palm, Research in Motion si alti producatori de telefoane pun la punct terminale tot mai axate pe transmisia de date.

Avand in fata astfel de repere, Google si-a pus miza pentru universul mobil in mainile lui Rubin, un inginer de 44 de ani, care s-a dovedit potrivit la desenarea puternic integratelor ansambluri hardware si software ce caracterizeaza companiile din Silicon Valley. Dar chiar daca el e responsabil pentru implicarea Google in internetul pe telefon al viitorului, Rubin este un tip de moda veche. In timp ce Silicon Valley e in mijlocul unei frenezii antreprenoriale Web 2.0, cu accent pe idei istete de business ce atrag rapid milioane de utilizatori de internet, Rubin este un membru al unui grup mai timpuriu de ingineri deveniti antreprenori, care au o pasiune pentru construirea de sisteme digitale complete.

„Astazi, Silicon Valley este plina de antreprenori care depind de efectul de retea (unde valoarea unui bun sau serviciu depinde direct de numarul celorlalti consumatori care il folosesc - ca in telefonia mobila sau in industria online, n. red.), dar Andy reprezinta o generatie care se simte la fel de bine cu un pistol de lipit, scriind liniile de cod ale unui program sau imaginand o afacere noua“, spune Steve Perlman, un alt fost inginer de la Apple care a fost cofondator al WebTV si al altor companii axate pe tehnologie. Din acest punct de vedere, Rubin s-ar putea sa fie una dintre cele mai evidente legaturi intre trecutul recent al industriei computerelor si viitorul ei care se dezvolta rapid si o reprezentare a modului cum Google spera sa uneasca aceste doua zone.

In primavara lui 2002, cofondatorii Google, Sergey Brin si Larry Page, au inceput sa se afiseze purtand la brau telefoane inteligente si spectaculoase, care le ofereau acces la internet si la popularul lor motor de cautare oriunde se aflau. Cu un ecran din spatele caruia isi facea aparitia o tastatura in miniatura, telefonul - cunoscut sub numele de Sidekick („Asistentul“) - a devenit un accesoriu pentru pantalonii cu talie joasa si pentru elita din Silicon Valley. Mai versatil decat BlackBerry-urile concentrate pe e-mail-uri, acesta a fost unul dintre primele telefoane inteligente care avea la un loc navigare pe internet, mesagerie instant, e-mail si alte aplicatii ale unui calculator personal.

Sidekick a fost facut de Danger Inc., un start-up din Palo Alto, California. Rubin, unul dintre fondatorii companiei, a botezat firma dupa un robot cu capul din sticla din vechiul serial SF „Pierduti in spatiu“ (in film, robotul ruleaza peste o suprafata similara cu cea lunara, trimitand avertismente de „Pericol!“ - „Danger!“ - catre echipaj).

Rubin a gasit o cale sa treaca dincolo de tensiunea dintre operatorii de retele si producatorii de telefoane mobile. Pana atunci, cele doua grupuri erau puternic divizate: producatorii de telefoane doreau sa vanda gramezi de telefoane scumpe, in vreme ce operatorii voiau sa controleze accesul la aceste echipamente si sa-i lege pe clienti de un singur dispozitiv pentru perioade indelungate.

Designerii de la Danger au venit cu un alt model, unul pe care Apple si AT&T l-au urmat partial prin intermediul intelegerii incheiate cu privire la iPhone. In loc sa intre in competitie cu operatorii de telefonie mobila, Danger a anuntat scopuri solidare cu ale lor, impartind veniturile generate de taxele de conectare si evitand ca succesul sau financiar sa depinda de vanzarea telefoanelor. „Ofeream telefoane si luam o parte din venituri“, spune Rubin.

Totusi, desi a capatat un soi de statut de cult, Sidekick nu a generat niciodata vanzari masive. La Google, Rubin incearca acum sa reinventeze telefonul mobil din a doua incercare. El a refuzat sa ofere vreun detaliu cu privire la strategia sa si nici nu va fi clar pentru inca un an - poate mai mult - daca are un raspuns pregatit. Google are o capacitate enorma de a se dezvolta rapid, iar serviciul sau de cautare este un magnet imens pentru clienti. In acelasi timp, operatorii de retele isi pazesc cu strasnicie frecventele si se ingrijoreaza constant cu privire la posibilitatea de a pierde controlul in fata unor potentiali competitori, precum Google.

Mai mult, piata este deja aglomerata. Microsoft a luat un start bun cu platforma sa Windows Mobile in urma cu cinci ani, iar anul trecut a luat viteza, convingandu-i pe producatori de telefoane mobile, ca Motorola, Palm si Samsung, sa incorporeze software-ul in telefoanele lor. Se asteapta ca Microsoft sa investeasca masiv ca sa previna o stirbire de catre Google a pietei sale.

O ironie in toata povestea este, bineinteles, ca Google, desi nu detine pozitia dominanta in aceasta piata, ar putea reproduce strategia pe care Microsoft a folosit-o ca sa scoata din carti Netscape la mijlocul anilor ’90. La fel cum Microsoft a luat oxigenul Netscape oferind browserul Internet Explorer ca parte a sistemului sau de operare Windows, Google ar putea sa dea la o parte Windows Mobile daca Google Phone este oferit gratuit producatorilor de telefoane.

Si daca strategia functioneaza, va fi din cauza ca un fan al roboticii pe nume Andy Rubin si echipa lui vor fi dezvoltat cu succes telefonul inteligent al viitorului. Aceasta e ceea ce Rubin spune ca inseamna cel mai mult pentru el.

Traducere si adaptare: Mihai Mitrica