Virusul elveţian într-o Europă deja gripată de sindromul antimigraţionist
Cu trei luni înaintea alegerilor europarlamentare, Elveţia aduce în centrul atenţiei o problemă care macină Europa încă din 2010. Rezultatul referendumului de la 9 februarie din Elveţia privind limitarea imigrării, votată de o majoritate de 50,3% din alegători, a propagat o undă de şoc în Europa, tensionând relaţiile Bernei cu Europa, îndeosebi cu Bruxelles-ul şi Berlinul.
Aprobarea limitelor asupra imigraţiei a uimit guvernul şi cealaltă jumătate a populaţiei elveţiene, dar a provocat şi nemulţumirea mediului de afaceri, îngrijorat de repercusiuni din partea partenerilor europeni având în vedere că industriile de export generează mai mult de jumătate din PIB. Majoritatea economiştilor avertizează că măsurile de limitare a imigraţiei vor avea un efect negativ asupra economiei elveţiene, în principal în ceea ce priveşte investiţiile.
CURENTELE NAŢIONALISTE AU CÂŞTIGAT TEREN ÎN EUROPA ÎN URMA CRIZEI FINANCIARE ŞI A DEPRESIUNII ECONOMICE. Trendul l-a ajutat pe Christopher Blocher, vicepreşedintele Partidului Popular din Elveţia, să-şi impună punctul de vedere în referendumul recent. Blocher se declară un luptător împotriva „imigraţiei în masă„ şi este principalul responsabil atât pentru convocarea referendumului, cât şi pentru succesul iniţiativei naţionaliste.
Este cea de-a doua mare lovitură pe care politicianul elveţian o aplică proiectului unei Europe unite. În 1992, el s-a folosit tot de un referendum pentru a preveni aderarea Elveţiei la Zona Economică Europeană, eliminând astfel pe termen nedeterminat posibilitatea intrării în UE.
„Elveţia nu are de gând să prevină sosirea tuturor străinilor. Cei de care este nevoie pot imigra în continuare. Restul, nu„, a declarat Blocher pentru Der Spiegel.
IN URMA CRIZEI ECONOMICE, PARTIDELE DE DREAPTA CU MESAJE POPULISTE DIN MAI MULTE STATE ALE UE AU ATINS COTE RECORD ÎN SONDAJE ÎN ULTIMII ANI, cetăţenii est-europeni, în principal românii şi bulgarii, fiind vizaţi de iniţiative antiimigrare în ţări precum Marea Britanie sau Germania.
În general, cetăţenii europeni nu au fost niciodată foarte convinşi de proiectul european şi nu au simpatizat în mod special instituţiile UE, notează Der Spiegel. Însă înaintea crizei, majoritatea europenilor considerau că Europa unită reprezintă un plus pentru economie şi nivelul de trai. Mişcările generate de criză - ajutoare financiare uriaşe acordate de statele prospere către ţările aflate în dificultate, creşterea şomajului în contextul menţinerii sau creşterii migraţiei - au lovit însă în idealul european, tot mai multe persoane considerând că legăturile strânse dintre economiile de pe continent le afectează prosperitatea.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro