Anul 2019 a fost mai bun decât aşteptările pe care le-am avut în ianuarie 2019, atât din punct de vedere economic şi al businessului, dar şi politic.

Economia şi businessul nu au avut nicio criză în 2019, aşa cum am crezut, am avut o deteriorare a finanţelor publice dar care pare să fi fost rezolvată. Cursul leu-euro nu a crescut atât de mult şi nici ROBOR-ul, plus că a mai apărut IRCC-ul, noua dobândă de referinţă la creditele în lei, companiile româneşti mijlocii şi mici nu s-au confruntat cu o scădere din cauza reducerii creşterii economice.

Antreprenorii români sau urmaşii lor au început să-şi vândă afacerile pentru că există cerere, creşterile salariale au continuat, piaţa rezidenţială nu a încetinit ci, dimpotrivă, a crescut la nivelul construcţiilor, mai puţin, ce-i adevărat, la nivelul vânzărilor, piaţa de birouri a intrat într-un nou ciclu cu noi proiecte.

Am crezut că scutirile de taxe pentru construcţii date prin OUG 114 nu vor impulsiona piaţa, dar a fost exact invers. Am crezut că preţurile apartamentelor vor stagna pentru că cererea s-a redus, dar nu a fost deloc aşa.

Mugur Isărescu a rămas la conducerea BNR, iar Bursa de la Bucureşti a avut un an excepţional, cu o creştere de 35%, deşi începutul de an 2019 fusese extrem de prost.

Banca Transilvania a devenit oficial în 2019 cea mai mare bancă din România.

Am scris că PSD va câştiga alegerile europarlamentare şi nu a fost deloc aşa, PNL cu Klaus Iohannis fiind marii câştigători politici ai anului 2019.

Care sunt temele anului 2020:

1. Creşterea economică va continua dar întrebarea este cum se vor corecta deficitele macro?

Nu ştiu dacă economia va creşte cu peste 4% în 2020, aşa cum estimează guvernul PNL, dar datele indică o creştere în continuare datorită construcţiilor, agriculturii şi, bineînţeles, consumului. Industria, care depinde de Germania şi de Europa, s-ar putea să se menţină, ceea ce ar fi extraordinar.

Totul însă poate fi amendat de derapaje politice, atât interne cât şi internaţionale.

2. Va lăsa Isărescu cursul să crească peste 5 lei/euro?

Cred în continuare că BNR ar fi trebuit să lase cursul leu/euro să crească mult mai mult în 2019 faţă de 2,47%, cât a fost în final, pentru a încerca să mai elibereze din presiunea viitoare. Dacă deficitul comercial, de cont curent, şi cel bugetar vor continua să se mărească şi în 2020, cursul tot va creşte peste 5 lei pentru 1 euro.

Dacă vor fi alegeri anticipate în primăvară, creşterea de curs va fi mai amplă în vară şi în toamnă. Dacă alegerile vor fi la termen, în octombrie/noiembrie, impactul va fi spre finalul anului şi începutul anului 2021.

Isărescu nu vrea ca acest curs valutar să fie folosit în campanie electorală, aşa că va încerca să-l stabilizeze cât mai mult cu putinţă, fără ca acest lucru să însemne ţinerea lui pe loc ci, mai mult, creşterea lui controlată. Până la 5 lei/euro nu mai este decât 4%, exact cât inflaţia sau cât sunt dobânzile la titlurile de stat.

3. Cum vor fi administrate creşterile de pensii şi salarii care trebuie să intre în vigoare în septembrie 2020?

Fără modificarea sistemului de impozitare actual, în sensul creşterii taxelor şi impozitelor, pentru că de o colectare mai bună a veniturilor la buget, nu se pune problema, bugetul de stat al României nu poate acomoda creşterile de pensii şi de salarii lăsate moştenire de PSD, nu în 2020, ci în 2021 şi în anii următori. Dacă vrea să rămână la putere, PNL trebuie să facă alegerile parlamentare anticipate pentru a nu intra într-o criză a finanţelor publice la finalul anului. PNL, alături de Klaus Iohannis, este acum pe val din punct de vedere politic, dar voturile nu sunt atât de multe.

Dacă PSD strânge rândurile şi intră cu alegerile parlamentare în toamnă, raportul de forţe se poate schimba pentru că PNL se va eroda la guvernare, inevitabil. Aşa că Iohannis şi PNL trebuie să acţioneze acum.

4. Presiunea salarială va continua, dar creşterile vor fi mai mici

Guvernul PNL a majorat salariul minim cu numai 7,2%, iar companiile nu vor mai avea o presiune să crească salariile cu mai mult decât atât. Toate firmele caută oameni, dar salariile puse pe masă în mod real nu sunt atât de spectaculoase, creşterile fiind doar date prin excepţii.

Economia şi businessul au nevoie de peste 5 milioane de salariaţi, dar nu ştiu dacă îi vor găsi pe toţi.

5. Creşterile salariale din IT se vor atenua, iar companiile nu vor mai fi atât de darnice

Cei care lucrează în IT sunt răsfăţaţii pieţei muncii, şi, pe bună dreptate, pentru că au o valoare adăugată foarte mare, care compensează o parte din deficitul comercial. Dar tot acest El Dorado al facilităţilor va începe să se reducă pentru că firmele nu vor mai avea atât de multe comenzi din afară. Iar acest lucru a început să se vadă din 2019. IT-ul din România, fie că lucrează pentru extern, fie că lucrează pentru piaţa internă, a atins un anumit platou, iar de aici mai sus trebuie să lucreze la produse, servicii, proiecte cu o valoare adăugată mai mare.

Creşterile salariale din IT vor continua, dar mai degrabă la nivelul de mijloc şi mai puţin la nivelul superior.

6. Bursa poate avea un nou an de creştere, numai să nu fie război în afară

În 2019 Bursa a crescut cu 35% şi cu 45% dacă se includ şi dividendele. Pe 3 ianuarie 2020 a atins din nou, după 12 ani, nivelul din 2007, de 10.000 de puncte. Acţiunile companiilor listate la Bucureşti nu sunt scumpe, din perspectiva parametrilor bursieri, dar, din păcate, problemele de lichidate ale pieţei continuă, ceea ce îi face pe investitori să stea deoparte.

Bursa de la Bucureşti este o bursă de dividende şi mai puţin de tranzacţionare.

La câtă lichiditate există în lume şi la ce dobânzi negative se plătesc la bancă, orice milion de euro scăpat pe bursa de la Bucureşti poate face minuni.

Toată lumea se bazează pe depozitele bancare pentru a atrage lichiditate şi nu investitori în piaţă, dar nu de aici va veni creşterea, pentru că piaţa românească este conservatoare.

7. Listarea Hidroelectrica pe Bursă şi achiziţia CEZ

Hidroelectrica, perla statului care valorează aproape 5 miliarde de euro, se pregăteşte din nou pentru o listare la Bursă, fiind la a doua încercare. Dacă va reuşi ar putea să dea un mare impuls pieţei şi ar atrage investitori de calibru mai mare. Dacă guvernul PNL vrea, Hidroelectrica se poate lista la Bursă la jumătatea anului.

Dacă între timp mai are noroc şi reuşeşte să cumpere operaţiunile CEZ din România, scoase la vânzare de cehi, compania ar deveni şi mai atractivă pe pieţele de capital.

8. Cui va vinde Exxon participaţia la proiectul de gaze din Marea Neagră?

Gigantul american Exxon şi Petrom au un proiect comun în Marea Neagră în care au investit până acum peste 1,5 mld. de dolari fără să ajungă să extragă şi să vândă nicio moleculă de gaz. Exxon vrea să îşi vândă participaţia de 50% din proiect, iar discuţiile se desfăşoară în spatele uşilor închise. Pentru nimeni nu poate fi indiferent cine va fi noul partener strategic al Petrom în proiectul de gaze din Marea Neagră, care până acum, din declaraţiile oficiale, este considerat comercial. Americanii de la Exxon şi-au revizuit strategia globală, iar proiectul din Marea Neagră pare să fie prea mic pentru interesele lor. Indiferent cum se va schimba noua legislaţie de exploatare a zăcămintelor offshore, proiectul trebuie să scoată prima moleculă şi să o vândă pentru a arăta că este viabil.

9. Vânzările de afaceri româneşti vor continua.

Dacă va fi linişte, iar businessul şi economia vor continua să crească, antreprenorii români care au un brand şi o afacere rezonabilă, vor avea investitori care să le bată la uşă. Cei care nu au urmaşi, sau cei care sunt deja pensionari vor fi tentaţi să vândă, mai ales dacă va exista cerere. Pentru cei care au un brand şi un business care este abia la început, dorinţa de vânzare este mult mai redusă.

Oricum toţi după ce îşi vând businessul, îşi bagă banii în real-estate, cumpără acţiuni pe bursă sau stau pe titluri de stat.

10. Piaţa rezidenţială va continua să crească chiar dacă vânzările de apartamente nu vor fi atât de spectaculoase.

Spre deosebire de ciclul precedent de acum 10-15 ani, multe din proiectele rezidenţiale au în spate mai mulţi bani ai dezvoltatorilor şi mai puţin credit de la bancă, ceea ce face ca afacerea să fie puţin mai rezistentă.

Preţurile vor creşte în continuare, aşa cum s-a întâmplat şi în 2019, chiar dacă vânzările au scăzut.

În marile oraşe, în Bucureşti, în Cluj, în Timişoara, în Sibiu, piaţa are nevoie de proiecte noi şi, chiar dacă puţin mai târziu, îşi vor găsi cumpărători.

11. Va fi război între americani şi Iran?

Anul 2020 a început cu o tensiune majoră, după ce americanii l-au ucis pe cel mai cunoscut general iranian. Americanii parcă vor să aibă un război cu Iranul pentru a se întoarce acolo de unde au fost expulzaţi în anii 70.

Aceste tensiuni militare vor impacta lumea şi pieţele financiare, dar toată lumea speră să nu ajungă şi în economie, acolo unde băncile centrale nu prea au muniţie pentru că deja au pompat mii de miliarde de euro, dolari şi yeni. Dacă va fi război în Iran, vom vedea mai mulţi militari americani şi NATO prin România.

Să aveţi un an bun în 2020 şi să vedem la finalul anului cât de departe sau de aproape am fost de realitate!