La 8 luni de la preluarea guvernării, guvernul Cîţu cade la moţiunea de cenzură cu voturile foştilor parteneri de guvernare. Guvernul Cîţu a fost demis marţi prin moţiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, mult peste cele 234 de voturi necesare pentru demiterea guvernului
Este cel mai sever scor cu care a fost demis un guvern, dar nu este clar şi nici nu va fi vreodată dacă şi liberalii au votat împotriva propriului lor guvern – opoziţia (PSD, USR şi AUR) are mai multe voturi.
Este cel mai sever scor cu care a fost demis un guvern, dar nu este clar şi nici nu va fi vreodată dacă şi liberalii au votat împotriva propriului lor guvern – opoziţia (PSD, USR şi AUR) are mai multe voturi. După căderea guvernului, preşedintele României, Klaus Iohannis, trebuie să convoace consultări cu partidele politice din Parlament, în urma cărora să desemneze un premier care poate aduna o majoritate parlamentară.
„Partidul Naţional Liberal va lua o decizie (privind propunerea unui premier – n. red.) şi o vom prezenta public. Vom merge la consultări cu propria strategie când vor fi consultările. Este o decizie în biroul executiv al PNL de a nu mai avea discuţii în ceea ce priveşte guvernarea cu partidul care votează astăzi cu PSD şi AUR (USR-PLUS – n. red.)“, a spus premierul demis Florin Cîţu, care, în urma congresului din 25 septembrie, este şi preşedintele PNL.
Este neclar însă cu cine ar putea forma PNL o majoritate în afară de USR-PLUS, în condiţiile în care PSD şi AUR au fost declarate „indezirabile“ de către Florin Cîţu.
Moţiunea de cenzură a trecut cu ajutorul fostului partener de coaliţie şi de guvernare, USR-PLUS. Criza politică trenează de mai bine de o lună, de când demiterea ministrului USR-PLUS Stelian Ion a determinat ieşirea partidului de la guvernare. Cu toate acestea, liderii USR-PLUS spun că optează pentru formarea unui nou guvern, alcătuit din PNL, USR-PLUS şi UDMR, fără Florin Cîţu premier.
„Suntem pregătiţi să reluăm discuţiile în condiţii civilizate şi rezonabile, care exclud orice balet politic de genul celui practicat de Florin Cîţu în ultimele luni“, a scris, pe Facebook, Dacian Cioloş, preşedintele USR-PLUS, imediat după anunţarea rezultatului votului la moţiunea de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PSD, merge în primul rând pe varianta alegerilor anticipate, însă nu exclude un guvern de tehnocraţi, o variantă pe care o agreează şi al patrulea partid ca prezenţă în Parlament, AUR. Însă alegerile anticipate sunt puţin probabile pentru că nimeni nu vrea azi să muşte din catroful fierbinte al crizei.
„Momentan, PSD are o singură decizie: mergem pe alegeri anticipate. Aşteptăm mesajul de la preşedintele României“, a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, după moţiunea de cenzură. El nu a exclus o variantă cu un guvern tehnocrat.
Alegerile anticipate sunt însă în mâna preşedintelui României, Klaus Iohannis, iar acest scenariu este cel mai puţin probabil.
Criza politică în România continuă şi se suprapune cu probleme pe aproape toate planurile posibile: economic, social, medical. Ieri, în ziua votului moţiunii de cenzură s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de Covid-19, peste 15.000 şi peste 250 de morţi de Covid-19. În aceeaşi vreme, preţul la energie continuă să crească în pieţele internaţionale, iar piaţa românească va reacţiona în consecinţă. La ultima raportare de la Statistică, creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze naturale erau de peste 20%. De asemenea, Banca Naţională a României, în încercarea de a tempera inflaţia prin scăderea apetitului de consum, a crescut rata dobânzii de politică monetară tot marţi, de la 1,25% la 1,5%. Creşterea dobânzii de referinţă se va vedea în creşterea dobânzilor la lei pentru ratele bancare.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro