Fie că se numesc Garant Construct, IMM Prod, Rural Invest, Innovation, IMM Invest, StartUp Nation sau fonduri euro­pene, opţiunile pe care le au IMM-urile pentru a se finanţa sunt tot mai ofertante. Băncile se arată deschise să susţină dezvoltarea acestor categorii de companii, cu afaceri până în 50 mil. euro anual, aşa că tot ce le mai trebuie antreprenorilor este să aibă nervi suficient de tari încât să treacă prin hăţişul birocraţiei pentru a accesa banii.

La jumătatea lunii iulie 2022, de exemplu, a fost lansată cea de-a treia ediţie a programului Start-Up Nation, unde pot aplica antreprenorii care doresc să se dezvolte, având posibilitatea de a obţine fonduri nerambursabile în valoare maximă de 200.000 lei. Înscrierile se fac exclusiv online, până la începutul lunii septembrie 2022.

Un program nou pentru IMM-uri, care se adresează însă doar celor din domeniul construc­ţiilor, este Garant Construct, la care s-au înscris până acum câteva zeci de companii. Banii solicitaţi vizează capital de lucru şi/sau pentru investiţii. Programul se adresează atât IMM-urilor, cât şi unităţilor administrativ-teritoriale. Finanţarea poate ajunge până la 10 milioane de lei per beneficiar.

Plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate organizaţiilor eligibile este de 2,5 mld. lei, din care 1,25 mld. lei pentru Subpro­gramul de susţinere a proiectelor de investiţii pentru IMM-urile din sectorul construcţii şi 1,25 miliarde de lei pentru Subpro­gramul de susţinere a proiectelor de investiţii de scară mică pentru UAT-uri. Jumătate din valoarea acestor plafoane este alocată Fondului Român de Contragarantare de Ministerul Finanţelor, ceea ce înseamnă câte 625 mil. lei pentru fiecare subprogram. Cealaltă jumătate poate fi accesată prin Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Garant Construct este unul dintre cele patru noi programe de finanţare a mediului de business pro­puse de guvern la începutul acestui an, alături de Rural Invest (pentru finanţarea afacerilor din mediul rural), IMM Prod (pentru industrializarea economiei) şi Innovation (pentru invenţii şi ino­vaţii), cu o valoare totală de 7,5 mld. lei. Acestea continuă în paralel cu IMM Invest şi Agro IMM Invest, care au 10 mld. lei pentru 2022.

În ceea ce priveşte programul IMM Invest, acesta s-a încheiat pe 30 iunie cu un bilanţ istoric de 60.000 de garanţii acordate, în valoare de 40 mld. lei, credite acor­date de 21 de instituţii financiar-ban­care. Dintre cele 60.000 de garanţii acordate, 85% au fost pentru capital de lucru, iar 15% pentru investiţii. O nouă variantă a programului aşteaptă aprobare de la Comisia Europeană.

„Pe platforma IMM Invest avem înregistrate peste 10% din mediul de afaceri activ din România, 137.000 de firme s-au înregistrat şi au solicitat o garanţie sau unul dintre programele noastre. Mergem mai departe cu IMM Invest Plus până la 30 de­cembrie 2022, urmând ca, în funcţie de decizia Comisiei Euro­pene dacă se va prelungi acest cadru temporar, să prelungim şi noi“, spunea recent Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, în cadrul evenimen­tului ZF Bankers Summit 2022. El este de părere că IMM Invest a ajutat la bancarizarea IMM-urilor, deoarece programul a început când una din patru firme era bancabilă, ajungându-se în punctul în care, în 2021, una din două IMM-uri a devenit bancabilă.

De altfel, programele gu­verna­mentale sunt cele care susţin creşterea în ceea ce priveşte volumul de credite noi acordate în prima parte a acestui an. De pildă, în martie 2022 băncile de pe piaţa românească au acordat compa­niilor credite noi de 5,2 mld. lei, în creştere cu 549 mil. lei, adică 12%, faţă de nivelul din martie 2021.

„Este momentul oportun pentru IMM-uri să se crediteze în cadrul acestor programe guvernamentale“, spunea recent Mădălina Teodorescu, vicepreşedintele First Bank.

În acelaşi timp, creşterea preţurilor a adus o serie de schimbări în piaţă, care pot influenţa în sens negativ evoluţia IMM-urilor, având în vedere majorarea costurilor de exploatare. Alţi reprezentanţi din mediu bancar sunt însă de părere că IMM-urile pot rezista la o recesiune.

„Ultimii doi ani au demonstrat clar o capacitate de adaptabilitate, de agilitate din partea IMM-urilor, care ar putea fi atinsă cu greu de o companie mare. Acolo nivelul de robusteţe este altul şi le dă capacitatea de a parcurge etape sau situaţii critice“, spunea recent Felix Daniliuc, director departament IMM în cadrul BRD – Groupe SociÈtÈ GÈnÈrale, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2022.

Tot ca o formă de susţinere a afacerilor mici şi medii a luat naştere şi Stup, un proiect al Băncii Transilvania care îşi propune să faciliteze accesul antreprenorilor la sfaturi şi experienţe ale oamenilor cu experienţă în business, vizând toţi antreprenorii, nu doar clienţii băncii.

„Stup nu e doar un loc de întâlnire, deşi poate să fie şi asta. Dar în primul rând este despre cum poţi să faci lucruri, să înfiinţezi o firmă, să-ţi iei prima soluţie de contabilitate, despre cum să obţii sfaturi, despre alegeri care par simple, dar sunt complicate la început“, spune Tiberiu Moisă, vicepreşedinte al Băncii Transilvania.

Dincolo de programe guvernamentale şi de bănci, IMM-urile se pot folosi şi de iniţiativele private pentru a-şi finanţa dezvoltarea. Există, potrivit unei analize ZF, cel puţin zece iniţiative – fie că e vorba de grupuri de investiţii, de entităţi de tipul family office sau de fonduri – care pun la bătaie împreună peste 100 de milioane de euro pentru a dezvolta IMM-urile româneşti cu potenţial mare de creştere. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl – fondatorii Dedeman, Dan Şucu – cel care a creat acum aproape trei decenii Mobexpert, şi Sacha Dragic – omul de afaceri care a înfiinţat în 2008 grupul Superbet sunt câţiva dintre oamenii de afaceri ce pun la bătaie milioane de euro pentru a susţine companii locale aflate la început de drum.†Cea mai recentă iniţiativă le aparţine lui Doru Lionăchescu (BT Capital Partners), Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu (One United).

Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM: 

Pe platforma IMM Invest avem înregistrate peste 10% din mediul de afaceri activ din România.

Tiberiu Moisă, vicepreşedinte al Băncii Transilvania:

Stup nu e doar un loc de întâlnire, deşi poate să fie şi asta. Dar în primul rând este despre cum poţi să faci lucruri, să înfiinţezi o firmă, să-ţi iei prima soluţie de contabilitate, despre cum să obţii sfaturi, despre alegeri care par simple, dar sunt complicate la început.

Mădălina Teodorescu, vicepreşe­dintele First Bank:

Este momentul oportun pentru IMM-uri să se crediteze în cadrul programelor guvernamentale.

Şi cei mari au fost mici

Sfatul lui Horaţiu Ţepeş, fondatorul producătorului de acoperişuri Bilka din Braşov, cu afaceri de peste 1 mld. lei, pentru antreprenorii care deţin IMM-uri: „Mediul de business din România este încă la început, motiv pentru care un sfat ar fi ca orice antreprenor la început de drum să treacă peste neajunsurile mediului politic şi economic şi să vadă multele oportunităţi de business pe care România le oferă. Această abordare este cu atât mai importantă în această perioadă economică incertă. Istoria ne-a arătat companii care au ieşit mai puternice dintr-o criză economică. Un alt sfat care trebuie să fie regulă în business este ca un antreprenor la început de drum să pună accent pe implicare, responsabilitate şi atenţie la fiecare nivel al businessului. Performanţa vine din implicare, soluţiile la probleme vin din responsabilitatea faţă de activitate şi dezvoltarea sănătoasă din atenţia acordată fiecărei situaţii, fiecărei oportunităţi. Şi - foarte important - banii să fie doar o consecinţă a tuturor acţiunilor oamenilor din companie, nu obiectivul principal.“