Raluca Munteanu, director de dezvoltare al IULIUS, vede oraşul viitorului ca pe un „oraş de 15 minute”, inteligent construit, unde toate facilităţile esenţiale sunt accesibile rapid. Prin regenerare urbană şi proiecte sustenabile, IULIUS integrează mobilitatea şi conectivitatea specifice conceptului de smart city pentru a crea comunităţi mai bine adaptate nevoilor moderne.

Cred cu tărie că rolul regenerării şi reconversiei urbane va deveni tot mai relevant, în contextul unui mediu urban suprapopulat, care necesită adaptare, noi funcţiuni dedicate comunităţii şi o direcţie sustenabilă în materie de expansiune”, spune Raluca Munteanu, director de dezvoltare în cadrul IULIUS, ca răspuns la felul în care crede ea că se vor contura oraşele viitorului. Din punctul ei de vedere, rolul regenerării şi reconversiei urbane în dezvoltarea oraşelor din viitor derivă din acţiunea în sine, respectiv aceea de a da o nouă direcţie, o nouă viaţă unei zone abandonate, subdezvoltate sau al cărei scop a devenit incompatibil cu dezvoltarea oraşului: „Pe scurt, rolul este cel de a reda oraşului o parte a sa, astfel încât dezvoltarea să se întâmple în primul rând pe teritoriul urban şi mai apoi spre zonele periferice”. Apoi, crede ea, acest „re” devine o responsabilitate, în sensul că demersul necesită o integrare în comunitate, pentru că defineşte un punct zero al zonei spre dezvoltare punctuală, dar şi de ansamblu. „Practic, regenerarea şi reconversia urbană nu sunt procese doar de construcţie, ci intervenţii strategice care să susţină o evoluţie sustenabilă, durabilă şi adaptată contextului actual şi viitor, din toate unghiurile din care ar putea fi privite: economice, urbanistice, sociale, turistice, culturale, ale mobilităţii etc.” Aşadar, reprezintă oportunităţi unice de a pune în aplicare principiile sustenabile, de a croi oraşul pe nevoile locuitorilor, acoperind golurile pe care aceştia le identifică, de a susţine un curent de dezvoltare economică, de a contribui la o calitate mai bună a vieţii şi lista poate continua. 

Portofoliul grupului IULIUS, cu o valoare de piaţă de peste 1,8 miliarde de euro, include mallurile IULIUS din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava, proiectele mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, cea mai mare clădire de birouri din ţară, Palas Campus, din Iaşi, precum şi conceptele de retail de proximitate Family Market Miroslava şi Bucium. 

IULIUS a realizat până în prezent investiţii de 1,3 miliarde de euro, în proiecte al căror impact este deja uşor de perceput în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, iar alte 1,3 miliarde de euro sunt investiţii în dezvoltare, în Cluj-Napoca şi Constanţa, cu o amploare care va reseta destinul cel puţin a zonei vizate, dacă nu al oraşului şi chiar regiunii.  „Poate cel mai concludent exemplu este Palas Iaşi, primul proiect mixed-use de regenerare urbană realizat în România, în 2012, de către IULIUS, care a transformat zona centrală a oraşului, rămasă nedezvoltată, într-o atracţie regională, de business, socială, turistică, culturală etc.”, excemplifică Raluca Munteanu. Prin acest proiect, explică ea, acolo unde nu era nimic, acum s-au stabilit 60 dintre cele mai mari şi relevante companii multinaţionale, s-au creat 15.000 de locuri de muncă, s-a dezvoltat un parc devenit atracţie principală de timp liber, cu sute de evenimente găzduite anual, la care comunitatea are acces gratuit, s-a creat un pol de întâlnire şi socializare şi s-au implementat soluţii pentru conectivitate şi mobilitate mai bune: „Însă impactul este chiar mai mare decât cel direct, pentru că proiectele de acest tip au capacitatea de a «forţa» evoluţia şi altor factori, de la investiţiile private, până la cele din sectorul public”. La fel s-a întâmplat şi prin Iulius Town Timişoara, proiect inaugurat în 2019, iar investiţiile în dezvoltare ridică ştacheta şi mai sus, crede reprezentanta IULIUS. La Cluj-Napoca convertesc o fostă platformă industrială într-un proiect ce asigură o conexiune cu râul Someş, un element natural definitoriu pentru comunitate, iar integrarea în oraş vine la pachet cu investiţii de infrastructură poate la cel mai înalt nivel realizat până acum în real estate – un pod rutier şi două pasarele pietonale peste râu, străzi modernizate şi lărgite, soluţii de restructurare şi piste velo. Iar proiectul din Constanţa porneşte de la un proces de decontaminare unic în România, potrivit reprezentantei companiei, ce reprezintă în sine un impact major pentru calitatea vieţii locuitorilor. Toate aceste demersuri au capacitatea de a genera un imbold economic, urbanistic şi social pentru că reprezintă concepte personalizate, printr-un dialog cu autorităţile şi locuitorii, astfel încât să prindă forma piesei de puzzle care lipseşte dintr-o strategie de viitor bazată pe oameni. 

Portofoliul grupului, cu o valoare de piaţă de peste 1,8 miliarde de euro, include mallurile IULIUS din Iaşi, Cluj-Napoca, Suceava, proiectele mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara, cea mai mare clădire de birouri din ţară, Palas Campus, din Iaşi, precum şi conceptele de retail de proximitate Family Market Miroslava şi Bucium.

Sustenabilitatea prin estetică. Într-o eră în care urbanizarea rapidă şi schimbările climatice cer soluţii inovatoare, Raluca Munteanu vorbeşte şi despre modul în care principiile New European Bauhaus stau la baza proiectelor lor. Aceasta este o iniţiativă creativă şi inovatoare lansată de Comisia Europeană pentru a reimagina modul în care trăim, lucrăm şi interacţionăm în spaţiile noastre cotidiene. Inspirat din principiile mişcării Bauhaus din secolul al XX-lea, acest concept îşi propune să îmbine estetica, durabilitatea şi incluziunea în proiectarea şi construcţia de locuinţe, clădiri şi spaţii publice: „Acelaşi lucru ni-l propunem şi noi, prin încurajarea colaborării între arhitecţi, designeri, artişti, ingineri şi comunităţi, să creăm medii urbane şi rurale mai funcţionale, frumoase şi sustenabile. Cu atât mai mult pentru viitoarele dezvoltări, propunem promovarea inovaţiei, creativităţii şi dialogului intercultural, căutând soluţii care să integreze principii ecologice, sociale şi economice în dezvoltarea peisajului construit al României”. Pentru IULIUS, sustenabilitatea nu înseamnă doar utilizarea materialelor ecologice sau reducerea consumului de energie, ci mai ales crearea unui impact pozitiv pe termen lung asupra comunităţilor şi mediului, subliniază Munteanu. „Clădirile noastre sunt proiectate să fie eficiente energetic, utilizând surse regenerabile şi tehnologii avansate, dar acordăm o importanţă egală designului estetic şi funcţional. Arhitectura modernă trebuie să fie complementară culturii locale, astfel încât să contribuie la identitatea urbană.” Un aspect esenţial al proiectelor IULIUS, adaugă ea, este focalizarea pe reutilizarea terenurilor inactive sau poluate. „În loc să extindem oraşele în zonele rurale şi să generăm o expansiune haotică, alegem să transformăm zonele de tip brownfield. Deşi aceste zone aduc provocări semnificative, cum ar fi moştenirea de probleme de mediu, le vedem ca pe o oportunitate de a susţine dezvoltarea urbană responsabilă,” explică Raluca Munteanu. Această abordare nu doar că sprijină regenerarea urbană, dar contribuie şi la reducerea fenomenului de insule de căldură din oraşe. „Un exemplu este proiectul din Constanţa, unde reabilităm o zonă poluată şi creăm un ecosistem durabil, incluzând mii de copaci plantaţi şi clădiri construite după standarde Nearly Zero Energy Building (nZEB). „Proiectele IULIUS se axează şi pe incluziune socială, creând spaţii accesibile pentru toate categoriile de locuitori. „Ne asigurăm că mediul construit reflectă nevoile diverse ale comunităţii, oferind spaţii deschise pentru activităţi culturale, sportive sau de relaxare. Nu construim doar clădiri, ci destinaţii pentru întreaga comunitate,” afirmă Munteanu. Un alt pilon al strategiei este facilitarea transportului verde. Prin dezvoltarea de facilităţi de proximitate, compania reduce distanţele dintre punctele de interes şi încurajează mobilitatea urbană sustenabilă. „Creăm condiţii ca locuitorii să economisească timp şi energie, fără a-i ţine captivi în perimetrul proiectului. Mobilitatea urbană este o prioritate, iar prin design inteligent reuşim să reducem nevoia de deplasări lungi.”Raluca Munteanu subliniază că principiile New European Bauhaus reprezintă mai mult decât o direcţie strategică, fiind o oportunitate de a redefini urbanismul în România. „Prin promovarea dialogului intercultural, inovaţiei şi utilizarea unor soluţii ecologice integrate, avem şansa să transformăm spaţiile urbane într-un mod durabil şi estetic. Credem că oraşele viitorului trebuie să fie mai mult decât funcţionale; trebuie să inspire şi să creeze o legătură profundă între oameni şi mediu.”

La nivel de reţea, exprimând în cifre impactul pentru comunitate al proiectelor IULIUS, au ajuns la 130 de sedii ale corporaţiilor internaţionale, 35.000 de angajaţi, peste 1.000 de parteneriate pentru componenta retail, peste 70 de milioane de vizite anual, 13 hectare de grădini urbane, cu peste 80.000 de arbori maturi şi arbuşti, peste 1.000 de evenimente organizate şi găzduite, 190 de milioane de euro investiţii în facilităţi pentru comunitate, parcuri şi soluţii de infrastructură, peste 100.000 de locuitori care se află pe o rază de 15 minute faţă de locaţiile IULIUS şi beneficiază zilnic de serviciile şi facilităţile oferite, acţiuni de implicare şi responsabilitate socială etc.

Oraşul viitorului = oraşul de 15 minute? Portofoliul IULIUS este certificat integral conform standardelor LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), acoperind peste 500.000 de metri pătraţi. Un exemplu în acest sens este Palas Campus, proiect care a primit primul credit verde din România, în valoare de 72 de milioane de euro, oferit de International Finance Corporation. Certificarea EDGE a acestui proiect atestă o eficienţă energetică cu 40% mai mare decât a altor clădiri comparabile. „Măsurăm şi raportăm anual impactul ecologic, conform standardelor internaţionale GRI. În 2023, am reuşit să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 24%, consumul total de energie cu 26%, iar deşeurile eliminate prin depozitare cu 19%, comparativ cu 2019. Pentru 2025, ne propunem să creştem rata de reciclare cu 50%,” explică reprezentanta companiei. IULIUS investeşte şi în dezvoltarea spaţiilor verzi, realizând parcuri urbane care nu doar îmbunătăţesc calitatea vieţii, ci şi contribuie activ la reducerea emisiilor de CO2. Proiectele actuale includ 13 hectare de parcuri în Iaşi, Cluj şi Timişoara, care găzduiesc peste 80.000 de copaci şi arbuşti, capabili să absoarbă anual 75 de tone de CO2. „La Palas Iaşi, aproape 46% din suprafaţa totală este destinată spaţiilor verzi. Acest concept promovează oraşele «walkable», reducând nevoia de transport şi oferind o oază de relaxare. În plus, aceste spaţii devin centre culturale şi sociale, unde organizăm anual sute de evenimente, de la festivaluri la competiţii sportive,” subliniază Raluca Munteanu. Pentru viitoarele dezvoltări, precum Rivus Cluj-Napoca, nucleul proiectului va fi o grădină urbană de peste 52.000 mp. Aceasta va include peste 700 de copaci maturi, aclimatizaţi timp de doi ani, şi o grădină japoneză. „Ne dorim să conectăm parcul urban de pe malul Someşului cu alte două parcuri recent amenajate de municipalitate, creând astfel un lanţ extins de spaţii verzi. Acest tip de integrare ecologică face parte din angajamentul nostru faţă de comunitate şi mediul înconjurător,” explică dezvoltatorii. IULIUS îşi extinde implicarea prin crearea de pepiniere, cum este cea din Constanţa, care asigură integrarea optimă a vegetaţiei mature în noile proiecte. De asemenea, se implementează soluţii inovatoare, cum ar fi faţadele înierbate, acoperişurile verzi, aleile poroase şi designul care optimizează utilizarea luminii naturale. 190 de milioane de euro sunt investiţiile pentru comunitate realizate până în prezent de IULIUS, incluzând facilităţile publice, parcurile şi soluţiile de infrastructură. „Acesta este un element de diferenţiere pentru noi, acela că suntem printre puţinii dezvoltatori care îşi asumă în bugetele de investiţii lucrări majore de reconfigurare a infrastructurii, pentru că suntem conştienţi de necesitatea de a susţine conectivitatea unei zone atunci când intervii asupra spaţiului urban şi în viaţa comunităţii”, explică Raluca Munteanu. Din punctul de vedere al IULIUS, spune Raluca Munteanu, proiectele acestea trebuie să se integreze fluid cu oraşul şi să urmărească planurile locale pe linia conectivităţii urbane: „Pentru fiecare dezvoltare nouă, ţinem cont de specificul zonei şi integrăm în conceptul de proiect soluţiile necesare, stabilite de specialişti în domeniu, astfel încât să poată fi parte asimilată a oraşului, accesibilă şi conectată la strategia de mobilitate a oraşului”. Este şi motivul pentru care optează pentru aplicarea principiilor „Oraşului de 15 minute”, integrând cât mai multe elemente necesare vieţii cotidiene, care să poată fi accesate de cât mai multe persoane, la 15 minute de mers pe jos. „Un calcul realizat ne-a arătat că 10% din populaţia urbană a oraşelor în care sunt dezvoltate proiectele noastre, în total 100.000 de locuitori, se află pe o rază de 15 minute faţă de locaţiile IULIUS, iar distanţa medie faţă de cele mai apropiate staţii de transport public este de maximum 200 de metri.” Concret, la Timişoara, odată cu inaugurarea proiectului Iulius Town, au reorganizat traficul din proximitatea sa, construind inclusiv un pasaj subteran care traversează proiectul şi care are un rol important în fluidizarea circulaţiei la nivelul întregului oraş. În plus, proiectul din Banat cuprinde şi 800 de locuri pentru biciclete şi spaţii de încărcare destinate maşinilor electrice, alături de 4.000 de locuri de parcare. De altfel, întreaga zonă a fost modernizată prin lărgirea străzilor din proximitate. Un alt proiect a fost finalizat acum un an, când, în urma unei investiţii în valoare de 1,65 milioane de euro, au inaugurat la Iaşi o nouă stradă, care conectează Palas Campus şi zona proximă cu centrul oraşului, contribuind la fluidizarea traficului din centrul oraşului. Proiectul de modernizare a infrastructurii din proximitatea  acestui nou proiect, inaugurat anul trecut, ce reprezintă cea mai mare clădire de birouri din România, ca o completare a ansamblului devenit deja reper de regenerare urbană (Palas Iaşi), a presupus investiţii totale de 4,5 milioane de euro, incluzând şi lărgirea şi modernizarea a cinci străzi perimetrale. În zonă au fost amenajate şi piste pentru bicicletă, căi de acces pietonal, parcare subterană cu două niveluri (600 de locuri) şi staţii de încărcare pentru maşinile electrice. „Este o direcţie de acţiune pe care o urmăm şi în noile dezvoltări. Pentru proiectul Rivus ne-am asumat poate cele mai ample demersuri privind mobilitatea şi conectivitatea, cu infrastructură amplă rutieră, pietonală şi velo: nou pod creat şi pasarele pietonale peste Someş, modernizarea străzilor adiacente, realizarea a două sensuri giratorii şi amenajarea a peste 3.200 de metri liniari de piste de biciclete pe întreg perimetrul proiectului, inclusiv pe linia Someşului, aşa cum a solicitat comunitatea.” Sunt investiţii asumate de IULIUS printr-un contract cu Municipalitatea, a cărui valoare este de aproximativ 66 milioane de euro, incluzând beneficii directe şi indirecte pentru oraş, spaţii pentru comunitate şi lucrările de infrastructură.  

Proiectul Iulius Town include un pasaj subteran construit pentru a fluidiza traficul, 4.000 de locuri de parcare, 800 de spaţii pentru biciclete şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. Modernizarea zonei a implicat şi lărgirea străzilor din proximitate, îmbunătăţind considerabil accesibilitatea şi mobilitatea în oraş.

Cu o investiţie totală de 4,5 mil. euro, Palas Campus din Iaşi a adus o transformare majoră în centrul oraşului. Proiectul include lărgirea şi modernizarea a cinci străzi, o parcare subterană pe două niveluri cu 600 de locuri, piste pentru biciclete, acces pietonal şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Noua stradă inaugurată conectează zona cu centrul oraşului, contribuind la fluidizarea traficului.

Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare, IULIUS

Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare, IULIUS: În loc să extindem oraşele în zonele rurale şi să generăm o expansiune haotică, alegem să transformăm zonele de tip brownfield. Deşi aceste zone aduc provocări semnificative, cum ar fi moştenirea de probleme de mediu, le vedem ca pe o oportunitate de a susţine dezvoltarea urbană responsabilă.

Cum arată viitorul proiectelor de reconversie şi regenerare urbană pentru IULIUS?

Regenerarea urbană este viitoarea revoluţie a oraşelor, atât din România, cât şi din Europa, momentan fiind necesară inovarea spaţiilor publice, reorganizarea acestora şi restructurarea elementelor intruzive, astfel încât să fie în beneficiul locuitorilor săi. Procesul creează o oportunitate pentru oameni să-şi recâştige oraşul, să îl experimenteze şi să se bucure de resursele sale. În egală măsură, este maniera prin care oraşele se dezvoltă, cresc şi produc plusvaloare pentru comunitate. Din această categorie fac parte şi proiectele mixed-use IULIUS, care le oferă oamenilor motive să stea în centrul oraşelor, împreună, indiferent de activitate: pentru muncă, shopping, sport, socializare, petrecerea timpului liber. Pe de altă parte, oferă oraşelor susţinere în creşterea atractivităţii turistice, sociale şi de business, nu doar pentru prezent, ci, mai ales, pentru viitor. Din experienţa noastră, astfel de proiecte complexe au un efect multiplicator. Odată lansate, sporesc atractivitatea oraşelor şi atrag investiţii noi. Cum am mai precizat, numai în componenta office – United Business Center şi Palas Campus - la nivel naţional avem 130 de sedii ale unor companii importante din IT&C şi Automotive, parte dintre ele intrând pe piaţa din România în proiectele noastre şi dezvoltându-se ca centre principale europene. Toate aceste companii plătesc impozite la bugetele locale şi de stat, care pot fi îndreptate mai departe către proiecte care să abordeze alte probleme urbane. Un astfel de impact ne propunem să producem şi cu proiectele aflate în dezvoltare la Cluj-Napoca şi Constanţa, unde vom investi în grădini urbane, infrastructură, facilităţi publice, dar vom aduce şi un aport prin intermediul amprentei urbanistice.

Ce investiţii aveţi planificate pe termen mediu şi lung în acest domeniu?

Cluj-Napoca şi Constanţa sunt cele două oraşe pe care ne concentrăm acum şi avem echipe dedicate care lucrează intens la cele două proiecte, cu o valoare totală a investiţiilor ce depăşeşte 1,3 miliarde de euro. Ambele sunt concepte complexe de reconversie urbană, cu provocări diferite, în funcţie de specificul local. În cadrul proiectului de la Cluj suntem într-un stadiu avansat, cu  un concept adaptat în urma unui dialog constant cu locuitorii, administraţia locală, experţi din diverse domenii şi reprezentanţi ai societăţii civile. Acest model de lucru, nou şi pentru noi, a fost adoptat deoarece considerăm esenţial să oferim Clujului şi fostului sit industrial o soluţie relevantă, asumată de comunitate şi cu un impact real asupra dezvoltării zonei. Încă de la începutul dezvoltării conceptului, în colaborare cu renumitul birou olandez de arhitectură UNStudio, am inclus o etapă extinsă de consultare publică. Considerăm acest demers crucial, având în vedere că oraşul Cluj este deja un oraş recunoscut pentru angajamentul său faţă de neutralitatea climatică şi pentru strategiile concrete de dezvoltare sustenabilă. Proiectul vizează transformarea fostei platforme Carbochim într-un ansamblu multifuncţional, axat pe soluţii de divertisment, natură şi cultură. Vom reda oraşului o suprafaţă de aproximativ 14 hectare, dintre care doar 30% au fost utilizate activ în ultimii 25 de ani, restul fiind în diferite stadii de degradare. O etapă esenţială în acest proiect a fost relocarea şi retehnologizarea uzinei Carbochim, cel mai mare producător de abrazive profesionale, ceea ce ne-a permis să menţinem activitatea industrială în portofoliul nostru. Aceasta a fost abordarea noastră: să prioritizăm păstrarea valorii industriale existente, alături de regenerarea urbană. Înaintăm şi cu dezvoltarea unui proiect de regenerare urbană şi la Constanţa, un oraş cu un potenţial major, care nu a fost valorificat la adevărata capacitate, concluzie rezultată în urma analizelor Băncii Mondiale. De altfel, documentarea realizată de Banca Mondială şi discuţiile cu experţii instituţiei au stat la baza deciziei de a propune o investiţie de regenerarea urbană în oraşul de la malul mării. Astfel, suntem într-un parteneriat cu Oil Terminal, companie ce deţine terenul de peste 38 de hectare pe care urmează să dezvoltăm noi proiectul, având obiectivul comun de a reda oraşului o zonă industrială complet inaccesibilă în prezent. Este un teren inactiv de mai bine de un deceniu, unde dorim să dezvoltăm un proiect major, care propune un mix variat de soluţii pentru petrecerea timpului liber - cultură, divertisment, locuri de joacă -, zonă dinamică de retail şi un pol de business regional, a cărui ancoră va fi o grădină urbană amplă, un concept care se regăseşte în toate proiectele noastre de regenerare urbană. Va fi o investiţie de aproximativ 800 de milioane de euro cu focus pe ceea ce îşi doresc constănţenii şi cu o varietate de funcţiuni menite să dezvolte atractivitatea de business şi turistică, care vor da un suflu nou oraşului şi vor pune Constanţa pe harta oraşelor magnet ale ţării. Apoi, ne-am concentrat pe investiţii continue în remodelarea proiectelor noastre, pentru a le creşte atractivitatea. La Suceava, suntem în plină extindere a Iulius Mall, proces la finalul căruia vom avea cea mai mare suprafaţă de retail din nordul ţării, de peste 60.000 mp. În ceea ce priveşte Palas Iaşi, proiectul emblematic prin care am lansat direcţia regenerării urbane în România, pregătim un amplu proces de revitalizare şi reamenajare. Scopul este de a îmbunătăţi semnificativ experienţele oferite clienţilor, prin aducerea unor branduri internaţionale foarte aşteptate, concepte inovatoare de divertisment şi dining, precum şi prin actualizarea funcţiunilor-ancoră ale proiectului.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntaţi în implementarea acestor proiecte şi cum intenţionaţi să le depăşiţi?

Complexitatea proiectelor şi termenul scurt de implementare sunt sursele generatoare de provocări pentru echipă. Provocările sunt multiple şi sunt specifice fiecărui proiect. Dacă mă refer la ceea ce am dezvoltat deja, pot enumera, în cazul Palas Iaşi, condiţiile impuse de dezvoltarea în centrul istoric al oraşului; realizarea celei mai adânci parcări subterane din România şi, totodată, celei mai mari; cercetarea arheologică pe cel mai mare sit studiat până atunci din ţară şi dezvoltarea parcului, păstrând ideea de grădină a Palatului. La Palas Campus Iaşi a fost necesară comasarea a zeci de proprietăţi pentru a realiza un proiect care să restructureze o zonă subdezvoltată, deşi centrală, şi a presupus realizarea unei noi străzi pentru a o conecta cu centrul istoric. La Iulius Town Timişoara am realizat un pasaj auto subteran, astfel încât să fie legate două bulevarde importante. Iar dacă mă gândesc la proiectele în dezvoltare, la Constanţa lucrăm cu un teren de 

38 de hectare care necesită decontaminare, pentru că a fost folosit, în urmă cu un deceniu, pentru depozitarea produselor petroliere. La Cluj-Napoca, am mutat şi modernizat mai întâi fabrica, păstrăm clădiri de importanţă ambientală şi realizăm întregul proiect astfel încât să punem cât mai mult în valoare conexiunea cu râul Someş, într-o manieră care să reflecte viziunea comunităţii. Cu toate acestea, provocările pot fi şi de altă natură, nu doar cele privind construirea. Mă refer la dezvoltarea unui concept final în care să se regăsească întreaga comunitate, care să fie acceptat, chiar şi dincolo de disconfortul produs de schimbare, şi care să fie la fel de relevant, poate chiar şi mai mult, pentru generaţiile viitoare.