Presedintele rus Dmitri Medvedev si cel chinez Hu Jintao au convenit sa extinda folosirea rublei si a yuanului în schimburile comerciale dintre tarile lor, ca sa reduca dependenta de un dolar tot mai instabil, relatau agentiile de presa. Vicepremierul Igor Secin, presedintele celei mai mari companii petroliere rusesti, Rosneft, a fost citat de Bloomberg cu afirmatia ca “tranzactionarea produselor petroliere în ruble este o chestiune strategica pentru Rusia, iar exporturile de petrol catre China vor depasi 20 de miliarde de dolari în urmatorii 20 de ani”. Daca unii se gandesc deja, citind aceasta declaratie, la îndemnul fostului presedinte ceh Vaclav Havel ca UE sa boicoteze “preventiv” importurile de gaze din Rusia, ca sa demonteze “santajul energetic” din partea vecinului de la Rasarit, sunt în eroare.

Planul Moscovei de a extinde uzul rublei în tranzactiile internationale e mult mai vechi, datand înca dinaintea crizei economice globale sau a certurilor cu Ucraina pe tranzitul de gaze, si are legatura în primul rand cu intentia Rusiei de a reduce dependenta tarii de un dolar a carui depreciere nemultumea înca de pe vremea primului mandat al presedintelui Bush tarile cu rezerve valutare substantiale în dolari; sa ne amintim ca aceeasi nemultumire au exprimat-o si diverse oficialitati chineze de fiecare data cand au vorbit de intentia de a-si diversifica rezerva valutara schimband dolari în favoarea euro. Iar criza, starea economiei americane si deprecierea în continuare a dolarului au trezit din nou mai vechea dorinta a unor tari ca Rusia si China de a reclama nevoia de schimbare a sistemului financiar mondial unipolar, dominat de dolar. Summitul de la Ekaterinburg a picat cat se poate de bine în mijlocul discutiilor si al comentariilor tot mai dese ale analistilor despre posibilitatea (sau pentru unii, spectrul) decaderii dolarului din postura de moneda de rezerva în favoarea altor monede.

Nuanta adusa de întelegerile anuntate între Rusia si China acum consta în faptul ca, de aceasta data, cele doua tari par sa actioneze împreuna, în raport cu alte epoci cand domina spiritul de rivalitate între ele, cel putin în privinta intentiei ambelor de a domina spatiul asiatic; unii analisti rusi care prefera sa dea o tenta ideologica discutiei sustin însa ca numai o alianta ruso-chineza poate concura eficient suprematia americana si ca de asa ceva s-au temut si se tem de fapt Statele Unite. Rubla si yuanul ar trebui sa fie incluse în cosul de valute de referinta ale FMI, a declarat Arkadi Dvorkovici, consilierul-sef al Kremlinului pe probleme economice.

Problema ambelor tari e însa ca însesi astfel de discutii duc mai departe la caderea dolarului, ceea ce afecteaza în primul rand tot economiile lor; singure speculatiile despre ce urma sa se discute la summit, înainte ca acesta sa înceapa, au depreciat moneda americana fata de euro si fata de yen. Acelasi efect l-a avut si anuntul bancii centrale a Rusiei, la 10 iunie, ca o parte din rezervele valutare în obligatiuni americane ar putea fi schimbate în bonduri emise de FMI. Poate de aceea, ministrul rus de finante Aleksei Kudrin a tinut sa declare ca tara sa are încredere în dolar, ca “e prea devreme” sa discutam de o alternativa” la el si ca moneda SUA este înca “într-o forma buna”.

Comunicatul final al summitului spune doar ca “este absolut necesar sa avem un sistem de valute stabile, previzibile si mai diversificate”, oferind astfel o imagine mai larga a incertitudinilor împartasite si de India si Brazilia în contextul crizei. Pentru observatorii occidentali însa, de-acum e clar ca BRIC, grupul de patru economii emergente care împreuna reprezinta 15% din economia mondiala, nu mai trebuie privit ca un singur bloc cu interese comune, ci separat în doua: Rusia-China si Brazilia-India. Un analist de la Financial Times o spune cu alte cuvinte, declarand ca recomanda aceste din urma tari pentru oportunitatile de investitii financiare, dar în afara de China sau Rusia.