Cei care se întorc acasă
Dr. Ovidiu Nicolae Palea, fondatorul centrelor medicale Provita, face parte din primele generaţii de medici care au terminat facultatea în anii 90 şi au plecat să lucreze în afara ţării. În 2007 revine însă aderarea României la UE fiind un element extrem de important în decizia sa, iar în 2011 pune bazele Provita. Ce a urmat după şi care sunt planurile pentru Provita după aproape doi ani în care lozinca «sănătatea e mai bună decât toate» s-a transformat în crez universal?
Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Ovidiu Palea recunoaşte că nu a avut „chimie” cu sistemul românesc de sănătate şi s-a hotărât să plece în 1998 în Statele Unite, urmând să profeseze ca medic rezident la Spitalul Saint Agnes din Baltimore. Ulterior, s-a mutat la Spitalul Universitar din Washington, unde s-a specializat în anestezie şi terapie intensivă.
„Am făcut primul pas înapoi în România în 2007, când am intrat într-un parteneriat într-o clinică de imagistică, Phoenix, alături de un medic radiolog. În primul an de activitate am făcut «naveta» între România şi Statele Unite, unde, in perioada 2008-2009, m-am specializat în terapia durerii la Washington Hospital Center. În 2011, am înfiinţat Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita”, afirmă medicul.
La doar un an distanţă, a preluat o policlinică multidisciplinară, iar în 2015 a obţinut finanţare prin intermediul fondurilor europene pentru construirea primului spital Provita. Ulterior, a preluat şi laboratorul de analize medicale „Cuza Vodă” din Bucureşti, iar - în momentul de faţă - Provita numără şase clinici în Bucureşti, dintre care două specializate în imagistică, un spital, un laborator de analize şi un centru de recuperare medicală.
12
milioane de euro
reprezintă investiţia în cel de-al doilea spital Provita,
unitate care va fi deschisă anul viitor, în Bucureşti
În pofida perioadei pandemice, Provita a investit anul acesta aproximativ 3 milioane de euro în achiziţia robotului chirurgical da Vinci Xi şi în dezvoltarea echipei de chirurgie robotică. În plus, anul viitor va marca inaugurarea celui de-al doilea spital din cadrul grupului, care va include singurul centru de oncologie din Europa Centrală şi de Est în care terapia durerii este integrată în planul de tratament al pacientului. Pe scurt, este vorba despre mai multe intervenţii asupra pacientului care au ca scop evitarea operaţiei.
Investiţia iniţială este estimată la circa 12 milioane de euro şi constă în amenajarea unui spaţiu de circa 11.000 de metri pătraţi în zona de nord a Capitalei, în timp ce unitatea medicală va avea o capacitate de 110 paturi şi şapte săli de operaţie.
„Este o evoluţie naturală, apărută prin prisma faptului că în actualul spital am crescut foarte mult, iar astfel vom putea acoperi toate nevoile pacienţilor noştri. Cred că actul medical este complex şi trebuie integrat. În noul spital putem oferi totul sub acelaşi acoperiş, ceea ce înseamnă pentru pacient un beneficiu uriaş. Adică nu doar că evităm «plimbarea» pacientului între diverse clinici, dar cel mai important câştig este comunicarea interdisciplinară între medici, care este esenţială şi face diferenţa pentru un act medical de succes”, continuă Ovidiu Palea.
Fondatorul reţelei Provita consideră că, în peisajul actual, cel mai bun mod de creştere este cel natural, în sensul că un pacient respectat, înţeles şi vindecat va trimite înapoi alţi 20 de pacienţi. Cu toate că în ziua de astăzi există o multitudine de feluri prin care te poţi face cunoscut, strategiile nu implică întotdeauna un set ideal de modele medicale, întrucât acestea ar trebui să se bazeze în mod istoric pe referinţe interdisciplinare create între medici de încredere.
Bineînţeles, un alt mod de creştere va fi strâns legat de deschiderea de centre noi, unde se poate facilita munca în colaborare cu alte echipe, precum şi preluări de afaceri care prezintă oportunităţi de sinergii, cu principii şi valori similare. Iar în perioada actuală, marcată de veşti tot mai proaste dinspre sistemul public de sănătate, asemenea mişcări pot reprezenta literalmente o gură sănătoasă de aer.
Şi totuşi, cum a influenţat criza sanitară activităţile Provita?
„Întâi ne-a rupt gâtul! Acesta este adevărul, eram în plin avânt şi ne-am lovit de zid. Apoi însă criza sanitară a venit cu o oportunitate uriaşă deoarece, din păcate, sistemul public nu a făcut faţă acestei pandemii. Nicăieri în lume sistemul public nu a rezistat acestei pandemii. Şi atunci pacientul nu a avut de ales decât să preţuiască brusc sănătatea la alt nivel şi să caute soluţii. Clinicile private au devenit singura soluţie rapidă peste tot în lume”, spune Ovidiu Palea, subliniind între timp problemele profesionale şi medicale pe care trebuie să le soluţioneze în interiorul grupului Provita.
În acest sens, telemedicina a marcat începutul unei noi ere, însă România este încă departe să reprezinte un exemplu în domeniu, întrucât înainte de digitalizare, există oameni, echipamente, săpun şi detergenţi. Cu toate acestea, pentru a ne adapta la inevitabila lipsă de personal medical, digitalizarea şi telemedicina constituie un compromis inevitabil.
„Niciun medic de afară nu se va încadra într-un sistem faraonic cum e sistemul medical de stat din România zilelor noastre. De aceea există Provita, pentru că eu, după două încercări în sistemul public, am eşuat.”
Sistemul privat de sănătate oferă în mod real soluţii pentru medici, unde ei pot funcţiona independent şi necondiţionat. Iar statul are o singură misiune – să le facă întoarcerea uşoară din punct de vedere al acreditării şi echivalării.
„Autorităţile se laudă că fac asta de ani de zile, dar nu le iese deloc. Dacă ar face o agenţie naţională de echivalare cu norme şi tot ceea ce mai e nevoie, cred că în câţiva ani de zile am avea sute de medici şi asistenţi care revin. Ei ar face diferenţa”, susţine fondatorul Provita.
Însă avem nevoie de o reformă majoră care să integreze corect privatul, astfel încât să uşureze buzunarul pacientului, care – în momentul actual – este epuizat de presiuni financiare uriaşe, mai ales când vorbim de boli care ameninţă direct viaţa.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro