Kuma România a fost a doua firmă daneză (primii fiind cei de la Tuborg) care a venit în România. Printre dificultăţile întâlnite la începutul activităţii pe piaţa locală, acum 18 ani, Camelia Olesen, director executiv al companiei, aminteşte de inflaţie şi birocraţie. ”La început, în 1999, a fost inflaţia, aproape de 70%, dar, cu toate acestea, partenerii danezi au avut încredere şi au investit în producţie. Apoi au fost mentalitatea şi multitudinea de formalităţi necesare pentru intrarea pe piaţa românească de la mijlocul anilor 2000“, spune ea. ”Ulterior lucrurile au intrat pe un trend ascendent, încât lăsăm în spate obstacolele şi ne amintim doar lucrurile frumoase.“

Kuma a început producţia pe plan local însă în 2006, odată cu inaugurarea fabricii din Băneşti, în urma unei investiţii de aproape 2 milioane de euro. În 2013, compania a alocat investiţii de peste 400.000 de euro în proiecte care au vizat, printre altele, o nouă secţie de finisare, achiziţionarea unei clădiri în vecinătatea fabricii, pentru extinderea depozitului, şi dezvoltarea unui showroom cu o sală pentru conferinţe şi sesiuni de training de personal. Printre principalii clienţi ai Kuma din România s-au numărat lanţurile hoteliere Continental, Ibis şi Ramada, mallurile Băneasa Shopping Centerşi Sun Plaza, Arena Naţională, stadionul CFR Cluj, Aeroportul Henri Coandă şi diverse ansambluri rezidenţiale şi de birouri.

Pe pieţele din Franţa, Kuma este furnizor agreat al celui mai mare constructor din Europa – Bouygues – şi se adresează proiectelor de anvergură: spitale, clădiri de birouri, malluri, stadioane sau aeroporturi. în Italia, compania lucrează pentru piaţa de feriboturi, iar în Olanda pe proiecte de utilitate publică.

Pentru Kuma, piaţa obiectelor sanitare a avut un trend ascendent, cifra de afaceri a companiei fiind în creştere în ultimii 17 ani. Din cifra de afaceri realizată anual, 75% au fost exporturile pe piaţa scandinavă, 5% exporturile în Italia, Olanda, Ungaria, iar 20% piaţa românească.

Cifra de afaceri pe 2016 a fost de 4 milioane de euro, iar pentru acest an compania estimează o creştere cu 18%. ”în planul nostru de afaceri, până în 2021 prognozăm o creştere anuală cu aproximativ 10%“, spune Camelia Olesen. ”Avem în plan şi o investiţie de 1 milion de euro, care va fi realizată în 2017 – 2018 şi care constă în extinderea facilităţilor de producţie şi de stoc şi achiziţia de echipamente noi.“ în prezent compania are 105 angajaţi, dublu faţă de anul 2015.

Tehnologia folosită în procesul de producţie este continuu îmbunătăţită; ca exemplu, directorul executiv al companiei vorbeşte despre o investiţie de 300.000 de euro din 2011 pentru achiziţia unei maşini germane de turnare automată, prin care s-a îmbunătăţit aerul degajat în atmosferă. ”Lucrăm în continuare la principiul «friendly environment» atât prin educarea angajaţilor proprii, cât şi prin investiţiile interioare, realizate în sisteme de ventilaţie a aerului.“

Camelia Olesen vede anul 2017 în creştere, dar nu se poate pronunţa asupra perioadei 2018-2020 din cauza situaţiei europene incerte. ”Cu toate că, preponderent, exportul nostru se adresează ţărilor nordice, ţări cu o economie şi monedă puternice, există temeri că economia acestora poate suferi şi în aceste zone“, spune ea. ”S-a observat în 2016 o tranziţie a pieţei nordice către obiecte sanitare standard, de dimensiuni mai mici, în defavoarea obiectelor sanitare custom made. Singura ţară care a păstrat trendul de a comanda cele mai scumpe produse a rămas Norvegia, unde creşterea vânzărilor Kuma a fost de 30% în 2017 faţă de 2016.“ în general, în regiunea scandinavă clienţii sunt exigenţi, caută design, calitate, seriozitate, explică reprezentantul Kuma.

”Pentru piaţa românească, principala piedică este lipsa de încredere a românilor într-o perspectivă mai bună, pe fondul unui set de «bâlbâieli» interne în relansarea unor politici adecvate de creştere a economiei“, opinează Camelia Olesen. ”Avem impresia că suntem într-un cerc vicios, în care ne lamentăm, dar nu putem face nimic. Este firesc, atât timp cât România se sufocă în birocraţie, iar criza de acum câţiva ani a dovedit că ţările «birocratice» o duc cel mai rău.“

Produsele Kuma sunt prezente în România în showroomurile celor mai importanţi jucători în domeniul sanitarelor: Delta Studio, Romstal, Piastrelle, Bravo Grup, Ambient, dar şi în showroomuri din majoritatea oraşelor mari din ţară. ”în Scandinavia avem peste 500 de magazine care expun produsele Kuma, iar distribuţia se face în mare măsură către producătorii de mobilier de baie şi bucătărie, care la rândul lor, au lanţuri de magazine în toată Scandinavia. Este un mod de abordare foarte pragmatic, nordic, unde distribuţia este foarte clară şi taie multe costuri inutile“, mai spune Camelia Olesen.

Designul scandinav rămîne un trend internaţional, iar Kuma produce obiecte sanitare aici, în România, care urmăresc acest trend, explică directorul executiv al companiei. ”Practic, clienţii noştri, care reprezintă segmentul interesat de design, de calitate, de seriozitate, au aceste produse scandinave aici şi considerăm un act de responsabilitate şi încredere să achiziţionezi un obiect sanitar produs în România cu un design atât de înalt.“

Valoarea producţiei industriale de mobilă a fost de peste 2,5 miliarde euro în 2016, în creştere cu circa 7% faţă de anul precedent. Cei mai mari exportatori de mobilă din România, după valoarea exporturilor de mobilă din 2016, sunt Aramis Invest, Taparo şi Ecolor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Anul trecut România a exportat mobilă de 2,2 miliarde euro, de 3,6 ori mai mult decât a importat, rezultând astfel un excedent comercial de circa 1,6 miliarde euro, industria mobilei fiind printre puţinele sectoare din economia românească care înregistrează un asemenea excedent comercial.

Retailul de mobilă a avut anul trecut al treilea an consecutiv de creştere după ce în criză vânzările interne au pierdut peste jumătate de miliard de euro, conform calculelor ZF pe baza celor mai recente date ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). în retailul de mobilă sunt active peste 2.000 de firme, conform datelor de pe mfinante.ro.

Investitorii străini vin şi produc mobilier în România, unde găsesc mână de lucru şi materie primă ieftină, exportând integral producţia către compania-mamă. Cu toate acestea, în piaţa de mobilă se află şi câteva dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România (Aramis Invest, Taparo, Casa Rusu, Lemet), dar şi jucători locali de talie mai mică precum Mobilier General Arad, care exportă mare parte din ceea ce produc.

Primele zece ţări de destinaţie pentru mobila românească au cumpărat anul trecut mobilă în valoare de 1,7 mld. euro, ceea ce reprezintă 78% din valoarea totală a exporturilor de mobilă din România, potrivit datelor ZF. Cea mai mare parte a mobilierului produs în România ajunge în ţări precum Germania, Franţa, Italia, Cehia sau Marea Britanie, potrivit aceleiaşi surse.

După Germania, următoarele ţări de destinaţie pentru mobilierul românesc sunt Franţa (324 mil. euro), Italia (253 mil. euro), Cehia (176  mil. euro) şi Marea Britanie (141 mil. euro). Regatul Unit al Marii Britanii este prima ţară din top 5 care a înregistrat o scădere de 10% a exporturilor de mobilă, o scădere pe care specialiştii din industrie o pun pe seama Brexitului - ieşirea Marii Britanii din UE, o mişcare care ar putea face exportul de mobilă mai scump decât până acum. Creşteri semnificative ale valorii exporturilor de mobilă, de peste 30%, s-au înregistrat în ţări precum Slovacia, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, China, Grecia, Algeria, Canada şi Maroc, potrivit datelor APMR.