Saxo Bank: criza va aduce deflatie si excluderi din zona euro
Evolutia crizei financiare va duce economiile dezvoltate spre o spirala deflationista in cursul urmatorului an sau chiar pe o durata mai lunga, pe masura ce eforturile de reducere a deficitelor vor lua amploare, si probabil ca vom asista si la o iesire din zona euro a catorva state mai slabe, se arata intr-o analiza remisa BUSINESS Magazin de catre banca de investitii Saxo Bank.
"Ne aflam acum pe o muchie de cutit, intr-un echilibru instabil, care se va rupe - nu in forma in care s-a intamplat cu economiile emergente (Argentina, Indonezia, Rusia) de-a lungul crizelor din ultimele doua decenii, cu devalorizari ale monedelor si intrare in incapacitate de plata; de data aceasta, tarile dezvoltate, unde se afla epicentrul crizei, vor traversa o spirala deflationista lenta, determinata de efortul de a-si reduce deficitele", scrie Nick Beecroft, Senior FX Consultant al bancii daneze.
Beecroft are o experienta de 25 de ani in industria financiara, incluzand pozitii in managementul operatiunilor pe pietele globale in iinstitutii ca Standard Chartered Bank, Deutsche Bank si Citibank si participarea la Comitetul consultativ pentru piata valutara al Bancii Angliei.
Cresterea in SUA si in zona euro s-a bazat in mare masura pe consum si pe datorie in ultimele doua, trei decenii, iar de fiecare data cand economia a incercat sa elimine excesele si erorile rezultate din cresterea exagerata a creditarii, ratele dobanzilor au fost reduse, iar povara datoriilor a ajuns si mai mare, noteaza analistul. Un astfel de model are sanse pe termen scurt, dar in timp are nevoie de stimulente din ce in ce mai substantiale ca sa evite un colaps - "care ar fi, de fapt, doar o revenire la echilibru". Asa se face ca ratele dobanzilor trebuie sa fie mereu reduse, spre niveluri tot mai aproape de zero, pana la punctul in care autoritatile sunt nevoite sa recurga la "quantitative easing" - crearea de lichiditate in piata prin cumpararea de obligatiuni guvernamentale sau alte titluri de catre bancile centrale.
Aceasta evolutie a fost facilitata de o "abordare iresponsabila" a problemei datoriilor si a speculatiilor, evidenta in usurinta cu care au fost salvate de la incapacitatea de plata tari si companii private imprudente, de la Mexic sau state din Asia de Sud-Est si pana la fondul Long Term Capital Management in 1998. Ea a contribuit la o crestere globala a poverii datoriilor, acumulate in baza unor credite oferite mult prea ieftin. "Iar acum ar fi prea simplist si naiv din partea Vestului sa creada ca poate scapa usor de pacatele excesului de creditare din ultimii 20 de ani", continua Nick Beecroft. Transformarea masiva a datoriilor private in datorie publica "a parut pana acum un panaceu", insa fisurile in acest edificiu incep sa apara, asa cum se vede din exemplul Greciei.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro