Mulţi dintre ei, antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero, derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania, au bătut deja palma cu primii francizaţi, în vreme ce alţii şi-au anunţat planurile şi încă tatonează această variantă de expansiune. Cert este însă că şi noile generaţii de antreprenori visează la reţele naţionale – uneori chiar internaţionale – care să poarte numele primului lor vis.

Mai jos regăsiţi câteva dintre afacerile care au ales modelul dezvoltării prin franciză. Puteţi citi poveştile lor integrale pe platforma ZF Afaceri de la zero.

1. L’Amande – Desserts sans gluten (Bucureşti)

Daniela Alecse a lucrat 18 ani în industria asigurărilor de viaţă, iar în urmă cu aproape şapte ani a descoperit că are intoleranţă la gluten şi a fost nevoită să-şi schimbe regimul alimentar. Impulsionată de propria experienţă, ea a deschis, în 2016, L’Amande - Desserts sans gluten, o cofetărie specializată în produse fără gluten.

A început cu eclere, amandine şi câteva sortimente de fursecuri şi a ajuns, între timp, la peste 20 de tipuri de prăjituri, împărţite în două categorii – fără gluten şi fără lactoză.

Pentru a se dezvolta mai departe, Daniela Alecse a ales să francizeze businessul L’Amande şi să-l ducă astfel şi în alte oraşe din ţară. Deşi ştie că asta presupune să se desprindă de laborator, în care petrece cea mai mare parte a timpului, a ales această variantă pentru dezvoltare.

„Printre avantajele francizei, sunt accesul la o gamă variată de produse şi reţete – prăjituri, patiserie, brutărie, totul fără gluten; training iniţial şi ongoing – primeşti tot suportul şi know-how-ul din partea francizorului atât înainte de lansare, cât şi pe durata contractuală, acces la reţeaua de furnizori”, se arată pe site-ul afacerii.

În Bucureşti, cofetăria L’Amande este situată pe strada Lânăriei, în zona Tineretului, un loc pe care Daniela Alecse l-a găsit întâmplător, când o ducea pe fiica ei la cursuri de engleză.

2. Bear King (Târgu Mureş)

Vlad Mihail şi Darius Lumperdean au început în 2018 să se gândească la conceptul unui restaurant specializat în wurstgeri, pe care l-au deschis în octombrie 2019 la Târgu Mureş. Wurstgerii, cârnaţi specifici Germaniei şi Austriei, sunt aduşi din Austria, chiflele sunt produse local, iar berea comercializată este produsă local sau adusă din Germania.

Pentru a duce mai departe povestea Bear King şi pentru a-şi consolida poziţia în piaţă, cei doi antreprenori vor să se extindă atât cu spaţii proprii, cât şi prin francizarea conceptului, astfel încât să acopere mai multe regiuni ale ţării.

3. Bikkla (Lacul Roşu, jud. Harghita)

Aaron Balazs, originar din Gheorgheni, judeţul Harghita, se gândea la începutul anului 2018 să se mute definitiv în Austria împreună cu soţia sa, însă la jumătatea aceluiaşi an „s-a trezit” în mijlocul dezvoltării unei idei de business. Aşa că a pus pe roate brandul Bikkla, un centru de închiriere biciclete electrice.

Cu doi ani de experienţă în spate, businessul a crescut cu paşi mici. În prezent, sunt disponibile 20 de biciclete electrice în centrul de la Lacul Roşu, iar planul antreprenorului este ca, în câţiva ani să vândă 120 de biciclete electrice sub brandul Bikkla.

Şi acesta nu este singurul plan, deoarece el se gândeşte să dezvolte o franciză, în parteneriat cu un alt antreprenor, Szakacs Botond, care deţine Eco Tiny House, un business ce produce căsuţe ecologice. Împreună, cei doi vor să creeze o franciză la cheie cu căsuţe pe roţi în care să se afle biciclete electrice. În vara acestui an, Aaron Balazs spunea că au primit primele cereri de francizare din Ungaria şi Suedia.

Costurile unei francize s-ar putea situa între 12.000 de euro şi 40.000 de euro, în funcţie de modelul ales. Bikkla dezvoltă şi o soluţie IT, o platformă complexă care să poată fi utilizată în momentul acordării francizei. Termenul de livrare al francizei la cheie este de 90 de zile.

4. Captain Bean (Cluj-Napoca)

Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean.

În primăvara acestui an, reţeaua Captain Bean număra opt locaţii proprii şi una în franciză, antreprenorul având planuri ambiţioase de extindere. Taxa de franciză pentru Captain Bean este de 5.000 de euro, sumă care include training, sprijin, design, tot

know-how-ul echipei de dezvoltare, iar echipamentele sunt achiziţionate de francizori. Prima franciză a fost deschisă alături de doi tineri din Cluj. Cu acest concept, Bogdan Pandrea se gândeşte să ajungă în oraşele mari din România, printre care şi Bucureşti.

Captain Bean pune la dispoziţie peste 25 de produse, un sistem bine pus la punct de furnizori, proiectarea şi designul viitoarei cafenele, strategii pentru creşterea vânzărilor şi fidelizarea clienţilor, iar antreprenorul se bucură de avantajul de a nu construi o afacere de la zero, având posibilitatea de a-şi recupera investiţia într-un interval cuprins între 6 şi 24 de luni de la deschidere, se arată pe site-ul Captain Bean.

„Franciza e cea mai frumoasă facultate practică din business. Văd 50 de francize în ţară, dar şi în străinătate”, spunea antreprenorul la începutul anului 2020.

5. Ceramic Cafe (Cluj-Napoca şi Bucureşti)

Corina Ilea a revenit în România în 2016, după ce locuise vreme de zece ani în Canada. S-a stabilit la Cluj-Napoca şi acolo a deschis prima cafenea Ceramic Cafe, un concept de local unde cei care vin îşi pot alege un obiect din ceramică pe care îl pot picta după propriile dorinţe.

Clienţii au de ales dintr-o gamă de 30-40 de produse, de la căni şi boluri la vaze, farfurii sau vase pentru mâncarea animalelor de companie. Ei le găsesc în forma lor brută, albe, şi au posibilitatea de a le decora făcând apel la creativitate.

La începutul acestui an, planul Corinei Ilea să ducă Ceramic Cafe şi în Timişoara şi, treptat, să multiplice conceptul şi în alte mari oraşe din România. Anul trecut primise propuneri să deschidă francize chiar şi în Germania şi Austria. Pandemia a mai temperat însă proiectele, iar acum fondatoarea Ceramic Cafe se concentrează doar pe cele două spaţii deja deschise, însă nu a renunţat la planul de a se extinde, chiar şi în sistem de franciză.

Un model testat şi de alţii

Piaţa românească de francize s-a dezvoltat constant în ultimii ani, atât prin concepte create local, cât şi prin branduri internaţionale. În 2019, piaţa a ajuns la 3,6 miliarde de euro şi un total de 450 de concepte. Comparativ cu ţările vestice însă, România este în continuare o piaţă mică, ceea ce face ca şi potenţialul de creştere să fie foarte mare, cu atât mai mult cu cât sunt domenii care au început să atragă atenţia antreprenorilor abia în ultimii ani. Printre acestea, se regăsesc educaţia sau zona de înfrumuseţare.

6. Coffee Bike (Bucureşti)

În cazul afacerii lui Adrian Bîlă, conceptul de franciză funcţionează în sens invers faţă de ceilalţi antreprenori, el însuşi fiind francizat pentru businessul Coffee Bike, o cafenea mobilă pe care a descoperit-o în Germania şi pe care a adus-o pe piaţa locală în 2015. A ajuns astfel la 14 uni­tăţi în România, două în proprietate şi 12 date mai departe în sistem de franciză.

Coffee Bike înseamnă, concret, o cafenea mobilă pe trei roţi, care îşi desfăşoară activitatea într-o suprafaţă de şase metri pătraţi. Adrian Bîlă a acordat prima franciză la un an de la lansarea afacerii în România, mai exact în iulie 2016, şi în acelaşi an a ajuns la patru francizaţi pentru o perioadă de patru ani, ei alegând ulterior să prelungească contractele. Francizaţii au libertatea de a-şi stabili preţul produselor. O cafea costă aşadar între 8 şi 12 lei.

Franciza este oferită în două moduri: fie este cumpărată direct cafeneaua pe roţi cu 21.000 de euro, fie este închiriată bicicleta şi atunci costul este de 11.000 de euro.

7. Glazurai (Iaşi)

Glazurai este „fratele mai mic” al reţelei de magazine cu deserturi tradiţionale Cuptorul Moldovencei din Iaşi, deţinute de familia Hriţcu. După ce au dezvoltat un lanţ cu şase magazine cu acest specific, Nicoleta şi Radu Hriţcu au gândit un concept special pentru a putea fi francizat, deoarece primiseră multe astfel de solicitări.

Aşa a apărut Glazurai, un brand de magazine unde tot dulciurile se află în rolul principal, acolo fiind însă ambalate şi vândute diferit, sub formă de cadouri.

Pe lângă cele două branduri – Cuptorul Moldovencei şi Glazurai – familia Hriţcu spunea, la finalul anului trecut, că lucrează la un nou concept pe piaţa de patiserie, de asemenea francizabil. Ce va fi diferit acolo este reţeta de plăcintă, altfel decât la Cuptorul Moldovencei.

8. Sat pentru oraş (Gherla, jud. Cluj)

Sorin Coroi împreună cu soţia sa, Anamaria, au lucrat 13 ani în Germania ca ingineri, iar în urmă cu trei ani s-au întors acasă, la Gherla, în judeţul Cluj, şi au replicat un model de business văzut la nemţi, un magazin mobil cu produse locale. Sat pentru Oraş, un camion ce adună legume, fructe, brânzeturi, miere, pâine, produse de patiserie de la mici producători din apropierea Clujului şi le vinde orăşenilor din Cluj-Napoca, a apărut la începutul lunii octombrie 2019.

Sat pentru Oraş colaborează doar cu producători autorizaţi, iar familia Coroi afirmă că sunt mulţi cei care vor să-şi dezvolte brandul, însă nu-şi găsesc loc în magazinele mari. Astfel, Sat pentru Oraş este ca o ancoră.

Recent, Sorin Coroi spunea că se gândeşte la extinderea prin franciză, deoarece există peste tot în ţară posibilitatea de a merge cu un camion similar în zonele cu birouri sau clădiri rezidenţiale.

9. Senneville (Timişoara)

David Alb, proprietarul Senneville, un business în panificaţie din Timişoara, aflat la a treia generaţie, a dat primele două francize ale brandului unei familii de antreprenori români din industria cărnii. Până la finalul anului 2020, antreprenorul spunea că are în plan să dea şase francize, iar în trei ani vede 50 de francize Senneville.

Investiţia totală în prima franciză a fost de 30.000-40.000 de euro, iar prima de francizare este de 20.000 de euro. David Alb se ocupă de tot conceptul până la deschidere. În vară, el spunea că are cereri din mai multe oraşe şi se află în discuţii cu parteneri din Cluj, Oradea şi Iaşi. Bucureştiul are şi el potenţial, acolo existând chiar posibilitatea unui masterfrancizat.

Senneville a pornit iniţial ca o brutărie, iar David Alb a preluat afacerea de la bunicii săi în 2014, după ce a activat mai mulţi ani în domeniul vânzărilor. În prezent, compania are cinci unităţi proprii în Timişoara, unde vinde produse de cofetărie, patiserie şi brutărie, dezvoltate după reţete franţuzeşti, adaptate la cerinţele consumatorilor români.

10. Şugubăţ (Bucureşti)

Alex Manole, un antreprenor cu experienţă în comunicare şi în HoReCa, a creat brandul Şugubăţ, pe care l-a pus pe o rulotă şi, ulterior, pe un spaţiu fizic în Bucureşti unde vinde cheesecake-uri pe băţ. Acumulase deja experienţă în domeniul food truckurilor cu rulotele Burger Van, pe care le-a adus la festivaluri precum Summer Well, Electric Castle şi Untold. În mai 2019 a decis să aducă, pe piaţa rulotelor de acest tip, şi una care să vândă deserturi şi aşa a apărut Şugubăţ. Primele vânzări le-a făcut la festivaluri, unde cheesecake-ul pe băţ era un produs practic, putând fi mâncat din mers. Ulterior, localul de pe strada Ion Câmpineanu din Bucureşti a fost inaugurat pentru a păstra brandul Şugubăţ în mintea consumatorilor şi în afara perioadei de vară, când acesta era prezent la festivaluri.

Din rândul planurilor pe care le are Alex Manole, face parte şi deschiderea unor mici spaţii de desfacere pe care să le ofere în franciză.

11. UniVRse (Bucureşti)

Mircea Matei, un absolvent de Psihologie în vârstă de 25 de ani, a deschis la începutul lui 2018 o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală, sub numele UniVRse. În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii şi adulţii, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât şi ca modalitate de a vindeca anxietăţi precum frica de înălţime, de zbor, de animale sau de spaţii strâmte. Într-un joc pot participa până la opt membri, care trebuie să colaboreze pentru finalizarea unei misiuni.

Mircea Matei a început deja dezvoltarea în franciză, astfel că locaţiei din Bucureşti i s-au adăugat altele în Craiova, Ploieşti şi Târgu-Jiu.

„Francizaţii sunt partenerii noştri. Definim împreună cel mai bun proiect, oferim suport în alegerea şi amenajarea locaţiei, în alegerea şi amplasarea echipamentelor de VR (virtual reality – engl.), training pentru folosirea echipamentelor şi dezvoltarea afacerii”, se arată pe site-ul UniVRse.

12. Vinto (Timişoara)

Vinto, un gastro wine bar situat stradal în centrul Timişoarei, s-a născut în 1 martie 2017, din curiozitatea şi dorinţa lui Mihai Lambrino şi a soţiei sale de a pune pe piaţă vinuri şi produse culinare pe care ei le-au degustat călătorind în toată lumea.

El povesteşte că în urmă cu trei ani a deschis Vinto cu un portofoliu de 200 de etichete de vin, iar acum are 230 şi un meniu inspirat din zona mediteraneană, în special. Amenajarea spaţiului şi degustarea primelor produse au durat mai bine de un an, iar investiţia iniţială a fost de circa 100.000 de de euro.

Acum, Mihai Lambrino se gândeşte să francizeze conceptul Vinto, pentru a duce ideea lui la nivel naţional, dând know-how-ul mai departe.

„Îmi place modelul de franciză şi cred că este bine să investeşti în ceva sigur. (...) Văd primele locaţii Vinto în Timişoara, Oradea, Sibiu, Braşov şi Constanţa, cu un meniu local cu produse specifice”, spunea Mihai Lambrino în vara acestui an.

Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.