Azerbaidjanul a lansat o acţiune militară în regiunea Nagorno-Karabah, un pas care ar putea prevesti un nou război în această zonă, dar despre care Baku a spus că este necesar pentru a restabili ordinea constituţională şi a alunga formaţiunile militare armene, potrivit Reuters.

Karabah este recunoscut la nivel internaţional ca teritoriu azer, dar o parte din el este administrat de autorităţile separatiste de etnie armeană, care susţin că zona este patria lor ancestrală.

De la căderea Uniunii Sovietice în 1991, a fost în centrul a două războaie - ultimul în 2020 - de la căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Nu a fost clar dacă acţiunile Baku vor declanşa un conflict la scară largă care să se tragă în Armenia vecină sau dacă va fi o operaţiune militară mai limitată. Dar au existat deja semne de repercusiuni politice la Erevan, unde premierul armean Nikol Pashinyan a vorbit despre apeluri pentru o lovitură de stat împotriva sa.

Luptele ar putea modifica echilibrul geopolitic în regiunea Caucazului de Sud, care este străbătută de conducte de petrol şi gaze şi unde Rusia - distrasă de propriul război din Ucraina - încearcă să îşi păstreze influenţa în faţa unui interes mai mare din partea Turciei, care susţine Azerbaidjanul.

Bombardamente puternice şi repetate au putut fi auzite din imaginile filmate marţi pe reţelele de socializare în Stepanakert, capitala Karabahului, numită Khankendi de Azerbaidjan.

Ombudsmanul separatist pentru drepturile omului din Karabah, Gegham Stepanyan, a declarat că doi civili au fost ucişi şi 11 persoane au fost rănite ca urmare a loviturilor armatei azere. Reuters nu a putut verifica afirmaţia.

Într-o declaraţie prin care şi-a anunţat operaţiunea, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a vorbit despre intenţia sa de a „dezarma şi de a asigura retragerea formaţiunilor forţelor armate ale Armeniei de pe teritoriile noastre, (şi) de a neutraliza infrastructura militară a acestora”.

Acesta a precizat că vizează doar ţinte militare legitime folosind „arme de înaltă precizie” şi nu civili, ca parte a ceea ce a numit o campanie de „restabilire a ordinii constituţionale a Republicii Azerbaidjan”.

Civilii au fost liberi să plece pe coridoare umanitare, a adăugat acesta, inclusiv unul către Armenia, al cărei prim-ministru, Pashinyan, a declarat că oferta pare a fi o altă încercare a Baku de a-i determina pe etnicii armeni să părăsească Karabahul ca parte a unei campanii pe care a numit-o „epurare etnică”, o acuzaţie pe care Baku o neagă.

Forţele etnice armene din Karabakh au declarat că forţele azere încearcă să pătrundă în apărarea lor după un bombardament intens, dar că, deocamdată, menţin linia de apărare.

Armenia, care a purtat discuţii de pace cu Azerbaidjanul, inclusiv cu privire la chestiuni legate de viitorul Karabahului, a condamnat ceea ce a numit „agresiunea la scară largă” a Baku împotriva populaţiei din Nagorno-Karabah şi a acuzat Azerbaidjanul de bombardarea oraşelor şi satelor.

„Condus de un sentiment de impunitate, Azerbaidjanul a revendicat în mod deschis responsabilitatea pentru agresiune”, a declarat Ministerul de Externe al Armeniei într-o declaraţie.

Reuters nu a putut verifica imediat afirmaţiile de pe câmpul de luptă ale ambelor părţi.