♦ România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004, după ce anunţase planuri de expansiune ♦ Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor.

România a avut în 2021, ultimul an pentru care există date publice, un deficit comercial de peste 110 milioane de dolari doar pe segmentul de săpun, iar asta în condiţiile în care aproape tot consumul este asigurat din import, pe piaţa locală existând astăzi doar afaceri mici şi medii în această industrie.

Valoarea din 2021 plasează România între primele 15 ţări din lume după deficitul comercial pe săpun, aproape de India şi Irak, prima fiind cea mai populată ţară din lume, iar cea de-a doua o economie fragilă, marcată de varii războaie şi conflicte.

Cum a ajuns România în această situaţie? Piaţa locală nu mai are de 20 de ani nicio fabrică mare de profil.

Dove (marcă a Unilever), Protex (Colgate-Palmolive), Palmolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) şi Nivea (Beiersdorf) se numără printre cele mai cumpărate branduri de săpun de pe piaţa locală, conform celor mai recente date ale ZF. Este vorba astfel de branduri interna­ţionale, aflate în portofoliul unor giganţi străini. Ce altceva mai au ele în comun? Sunt exclusiv aduse din import, pentru că atunci când vine vorba de săpun   atât solid, cât şi lichid, toţi aceşti giganţi văd România drept o piaţă de vânzare, de consum, nu şi una de producţie.

De altfel, dintre aceşti giganţi, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, mai exact detergent. Un alt grup mare care produce local   tot detergent, dar şi produse de îngrijire a părului   este Procter & Gamble.

Anterior, şi gigantul Colgate-Palmolive a avut în România fabrici şi de săpun şi de pastă de dinţi şi de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică impor­tantă de săpun, investiţiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni şi mai degrabă axate pe producţie artizanală.

România nu mai are de aproape două decenii nicio fabrică majoră de săpun solid, gigantul american Colgate-Palmolive închizând unitatea de producţie din Bucureşti în 2004, după ce anunţase planuri de expansiune. Pe terenul fabricii stă astăzi hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor.

Chiar şi aşa, compania se află în continuare cu brandurile Protex şi Palmolive în top jucători din piaţa săpunului ca vânzări. Doar că bunurile vin de peste graniţă, punându-şi astfel umărul la deficitul comercial de 110 mil. dolari în 2021, potrivit datelor worldstopexports.com. Acestea mai arată că valoarea deficitului este relativ constantă (o scădere de doar 1,4% în 2021 versus 2020), semn că nu există schimbări sau investiţii majore în domeniu.

În România nu există un CAEN (obiect de activitate) special pentru producţia de săpun. Acest domeniu este încadrat într-un sector mai amplu, 2041 - Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de întreţinere.

La finalul lui 2022, existau 234 de companii cu acest obiect de activitate, cu afaceri cumulate de 1,6 mld. lei. Piaţa a crescut ca valoare în ultimii ani cu aproape 20% între 2020 şi 2022 - însă ea este concentrată la vârf în mâinile producătorilor de detergenţi pre cum Dalli (care a anunţat însă că închide fabrica de la Timişoara), InterstarChim sau Unilever. Nu există niciun producător major doar de săpun.

Printre cei mai mari actori locali în domeniu se numără Misavan din Iaşi   care are un portofoliu amplu de produse de curăţenie, ce cuprinde însă şi săpun lichid şi Cahm Europe care a început ca un jucător dedicat pieţei HoReCa, dar ca s-a dezvoltat.

Şi producătorul de cosmetice Farmec are săpun lichid în portofoliu, însă acesta are o contribuţie redusă la totalul businessului dominat de produse cosmetice şi de curăţenie a locuinţei.

Pe segmentul săpunului lichid, care e în plină ascensiune, mâncând din cota de piaţă a săpunului solid, mărcile private câştigă şi ele teren, în special pe fondul preţurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piaţa e dominată tot de nume cunoscute.

În bună parte, vânzările de săpun destinate consumatorilor finali sunt dominate de companii străine mari, care aduc totul din import.

Conform datelor worldstopexports.com, cei mai mari exportatori europeni de profil sunt Germania (1,4 mld. dolari), Polonia (726 mil. dolari), Franţa (637 mil. dolari), Italia (603 mil. dolari) şi Olanda (542 mil. dolari).