♦ În prezent, românii colectează 0,5 – 0,7 kg de deşeuri textile de persoană, faţă de media ţărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual, conform datelor de la Asociaţia Română pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX) ♦ România are nevoie de mai multe fabrici de reciclare a textilelor, altfel acestea vor ajunge să fie depozitate sau incinerate. 

De la începutul acestui an, colectarea separată a textilelor utilizate a devenit obligatorie la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România, însă ţara noastră este departe de a avea o infrastructură pregătită pentru a ridica gradul de colectare care astăzi este cu mult în urmă faţă de ţările din vest. În multe localităţi, mai ales din mediul rural, încă se discută modul în care această colectare va fi realizată, în timp ce în oraşele mai mari, oamenii nu sunt deloc impulsionaţi în a colecta selectiv hainele pe care nu le mai pot folosi pentru că nu au puncte de colectare la îndemână. 

„Sunt unele localităţi care au început colectarea separată a cu mult înainte de data limită stabilită prin lege (1 ianuarie 2025). Multe altele încă nu s-au organizat.

Fiecare localitate colectează separat textilele după propriile reguli. Nu există recomandări de semnalistică, cod de culoare sau tipuri de containere care să uniformizeze modul de colectare la nivel naţional“, explică  Mihail Tănase, specialist comunicare pentru proiectul Harta Reciclării. El adaugă că textilele sunt colectate în anumite perioade de către unele primării,  pot fi lăsate la containere dedicate sau pot fi duse la centrele de aport voluntar, alături de alte tipuri de deşeuri (din construcţii şi demolări, voluminoase, vegetale, de echipamente electrice şi electronice etc.)

Obligativitatea de a colecta textile a devenit obli­gatorie începând de la 1 ianuarie, iar datele de la Asociaţia Română pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX) arată că românii colectează 0,5-0,7 kg de persoană, faţă de media ţărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual. Avem infrastructură pentru a colecta mai mult?

ZF a întrebat mai multe companii de salubrizare din marile oraşe cum s-a organizat activitatea de colectare în localităţile în care activează şi a încercat să vadă dacă toate primăriile au realizat această etapă încă de anul trecut. 

„La nivelul sectorului 2 au fost implementate două puncte de colectare prin aport voluntar, unde populaţia poate preda fluxul de deşeuri textile. Punctele sunt dotate cu recipienţi pentru depozitare, de unde SC SUPERCOM SA preia acest tip de deşeu si îl transporta către reciclatorului final autorizat“, spune Radu Chirca, director executiv al Supercom,  jucător pe piaţa serviciilor publice de salubritate şi de management al deşeurilor, care se ocupă, printre altele, de salubrizare în sectorul 2. Punctele de colectare se situează în zonele Obor şi Baicului, iar deşeurile pot fi predate doar dacă sunt sortate şi doar de către locuitorii din Sectorul 2. 

Pe de altă parte, în muni­cipiul Iaşi s-a organizat un centru  de colectare cu aport voluntar (CMCI) situat pe Stradela Grădinari nr.26, dar şi 13 platforme (con­tainere) de colectare deşeuri textile în mai multe zone. 

„Menţionăm faptul că cele 14 sis­teme de colectare sunt destinate exclusiv colectării articolelor de îmbrăcăminte.  în scopul reciclării deşeurilor textile, Societatea Salubris  a încheiat un protocol de colaborare cu Asociaţia Armata Salvării din România“, au spus reprezentanţii Salubris, companie care se ocupă de salubrizare în Iaşi. 

Ioan Iancu Popa, primarul comunei Sântimbru (jud. Alba), scria la începutul acestui an pe o pagina de socializare că va reveni în perioada următoare despre cum se va proceda cu colectarea textilelor „dacă vom avea containere puse periodic precum cele pentru deşeurile voluminoase sau dacă se vor ridica din faţa porţii într-un sac special doar pentru ele", scria primarul.

„Începând cu acest an, avem obligaţia să colectăm şi deşeurile textile. Momentan nu dispunem de pubele special destinate acestora, dar vom identifica o soluţie eficientă de colectare. Până atunci, rog cetăţenii care colectează o cantitate semnificativă de deşeuri textile să mă contacteze direct pentru organizare“, spunea recent Iulian Burdea, primar în comuna Vlădeni (jud. Iaşi). 

Pe de altă parte, până când toate primăriile se vor organiza în a înfiinţa puncte de colectare a textilelor, sunt mai multe iniţiative private sau ale asociaţiilor care au instalat containere în vederea colectării. 

Ce se întâmplă după colectare şi de ce avem nevoie de reciclare?

Mihail Tănase de la Harta Reciclării crede că o colectarea separată a deşeurilor textile ar putea fi favorizată de dezvoltarea infrastructurii de centre de aport voluntar la nivel naţional, pentru care există un proiect în derulare, finanţat din fonduri europene. 

„Prea puţine astfel de centre au fost puse în funcţiune deja, în condiţiile în care unele judeţe sunt încă la stadiul de licitaţie pentru desemnarea firmelor care le vor construi.

Administraţiile locale şi firmele de salubritate sunt actori care au început relativ recent colectarea separată a textilelor“, explică el.  în mod tradiţional, adaugă Mihail Tănase, articolele vestimentare şi de încălţăminte folosite, dar care mai pot fi utilizate, au fost colectate de iniţiativele sociale şi cele nonprofit pentru a le da mai departe persoanelor din medii defavorizate. 

„Unele ONG-uri au încheiat parteneriate cu companii pentru derularea de proiecte multianuale de colectare a hainelor pentru donaţii. În România, majoritatea deşeurilor de îmbrăcăminte şi încălţăminte colectate separat sunt trimise la incinerat. Există puţine iniţiative care presupun reciclarea sau reutilizarea textilelor. Dintre acestea, cele mai multe utilizează deşeurile provenite din industria textilă ca materie primă. Un exemplu de reutilizare este tocarea resturilor textile şi utilizarea acestora ca umplutură sau ca material izolator (pâslă) în diferite industrii“. 

Şi reprezentanţii ARETEX spun că, pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susţinerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanţare a investiţiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare şi reciclare, dar şi în tehnologii de reciclare.

„În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma acelaşi traseu ca şi până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare. Conform experţilor ARETEX, este nevoie de un dialog susţinut cu factorii de decizie, autorităţi locale responsabile de implementare şi sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populaţiei în vederea unui proces corect de colectare a deşeurilor“, au spus reprezentanţii ARETEX.