♦ „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut.“ ♦ Statul a semnat acorduri-cadru pentru furnizarea de echipamente de protecţie cu firme care aduc produsele din import ♦ Termenele de livrare ajung până la 90 de zile, în condiţiile în care medicii arată că se echipează „cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă“.

România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie pentru diferite domenii, de la industrie grea la minerit, cu o cifră de afa­ceri cumulată de 471 mil. lei în 2018 şi cu 4.500 de angajaţi, arată datele centralizate de confidas.ro, platformă de analiză a riscului financiar al companiilor.

Trotuştex din Bacău, cu acţionari italieni,  este cea mai mare firmă producătoare de echipamente de protecţie şi uniforme, cu afaceri de peste 40 de milioane de lei în 2018. Compania ar putea produce, dacă ar fi solicitată, echipamente pentru personalul medical care reclamă în aceste zile lipsa dotărilor necesare, de la măşti la halate şi combinezoane. Până acum însă, Trotuştex a lucrat pentru firme din străinătate, inclusiv pentru Italia, puternic afectată de pandemie.

Pentru a produce, este nevoie de materie primă, greu de găsit în această perioadă, iar în acest sens guvernul ar avea un cuvânt de spus, pentru a facilita aprovizionarea.

Trotuştex are cinci fabrici de confecţii în România, la Târgu-Trotuş, Bogdăneşti, Comăneşti, Buhuşi şi Giurgiu. În total, compania are peste 800 de angajaţi. Anual, Trotuştex produce 300.000 de uniforme, la care se adaugă 150.000 de haine create în sis­tem lohn, pentru diferite branduri. În principal însă, compania produce articole de îmbrăcăminte de protecţie, militare, de pompieri, uniforme şi echipamente pentru diverse companii. Aproape totul pleacă însă la export.

Echipamente de protecţie pentru perso­nalul medical produce şi compania Matei Conf Grup din Bucureşti. „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut. Producem halate, cămăşi, combine­zoane. Suntem furnizori pentru spitale din România“, spune un reprezentant al com­paniei, contactat telefonic.

Cu afaceri de 23 mil. lei în 2018, Matei Conf Grup produce, potrivit datelor de pe site-ul companiei, tot echipamentul necesar pentru serviciile de ambulanţă şi uniforme medicale. Europrotect din Dolj este o altă companie care produce echipamente spe­cializate, viziere, măşti cu filtre.

Firmele româneşti nu au avut însă prea mult succes până acum în câştigarea licitaţiilor pentru furnizarea de echipamente destinate personalului medical, cel mai des fiind făcute selecţii pe criteriul preţului cel mai mic, chiar dacă acesta era al unor companii străine.

În condiţiile în care sistemul medical din România suferă, în aceste zile marcate de pandemia de coronavirus, din cauza lipsei echipamentelor necesare, producţia celor aproape 400 de fabrici ar putea fi adaptată astfel încât ceea ce iese de pe porţile lor să poată dota spitalele şi medicii.

Sorin Alexandru, un medic rezident de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă Craiova povestea recent, într-o postare pe Facebook, cum a fost nevoit să consulte pacienţi cu coronavirus, fiind ?echipat? cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă. Aceste situaţii îi expun pe medici foarte mult la infectarea cu coronavirus, dovadă fiind numărul mare de medici care au luat virusul, mai ales în spitalele din Suceava şi Focşani.

Statul român a încheiat până acum mai multe acorduri cadru cu furnizori de combinezoane, viziere, mănuşi, măşti de protecţie şi dezinfectanţi, potrivit site-ului Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate. Durata de livrare a tuturor acestor materiale ajunge însă până la 90 de zile calendaristice, iar aprovizionarea este în acest moment o urgenţă pentru personalul medical din România.