Contactată de AFP, cercetătoarea May-Britt Moser, premiată cu Nobelul pentru medicină alături de soţul ei, Edvard Moser, şi americano-britanicul John O'Keefe, a reamintit faptul că ea respectă "reglementările norvegiene".

"Folosim aceleaşi proceduri ca şi pe oameni. Când realizăm o operaţie, (şoarecii, n.r.) sunt trataţi ca nişte oameni, întrucât ei primesc o anestezie şi sunt bine trataţi după acea intervenţie, pentru ca ei să nu resimtă nicio durere", a detaliat cercetătoarea norvegiană.

Asociaţia PETA nu vede aceste experimente în acelaşi fel.

"Premierea unor oameni care au petrecut decenii întregi producând suferinţe teribile unui număr uriaş de animale în timpul experimentelor este contrară valorilor de altfel progresiste ale premiului Nobel", a adăugat această organizaţie într-un comunicat.

"E ceva rău, pentru că ei străpung craniul animalului, îi distrug creierul prin injecţii toxice şi apoi îi omoară, aşa cum fac dintotdeauna laureaţii Nobel", afirmă acelaşi comunicat PETA.

"Este trist că premiul Nobel promovează cercetări precum aceasta. Există pe parcursul istoriei exemple de cercetări care au fost fără niciun dubiu utile, dar care răspundeau unor criterii etice", a declarat o purtătoare de cuvânt de la Alianţa norvegiană pentru protecţia animalelor, Live Kleveland.

Premiul Nobel pentru medicină, atribuit luni, a recompensat descoperirea "GPS-ului intern" din creier de către trei oameni de ştiinţă, M. O'Keefe, pionier în acest domeniu în 1971, şi May-Britt şi Edvard Moser, care au completat cercetările acestuia şi au descoperit "celulele-reţea" în 2005.

Aceste cercetări, care vizează simţul de orientare, ar putea stimula descoperirea unor noi tratamente contra maladiei Alzheimer, o boală care afectează inclusiv memoria spaţială.

Asociaţia condusă de Live Kleveland a deplâns faptul că descoperirea premiată luni a necesitat experimente "foarte intruzive", pe creierele unor şoareci.

După părerea ei, cercetătorii introduc instrumente în craniile animalelor, le distrug parţial creierul şi le cauzează frică şi stres. Organizaţia ei a încercat, în van, de mai multe ori să iniţieze proceduri judiciare pentru a stopa aceste experimente.

"Credem că în viitor experimentele de acest tip pe animale nu vor mai fi acceptate", a adăugat ea.

Membră în tinereţe în Liga pentru protecţia animalelor, May-Britt Moser afirmă că îi tratează pe cobai ca pe "animale de companie". "Sunt eu însămi o iubitoare de animale. În plus, cuştile noastre sunt mai mari decât normele existente şi ei trăiesc împreună şi au multe jucării", a explicat laureata Nobel pentru revista Teknisk Ukeblad, în 2011.